Instanţa: Există pericolul ca cei arestaţi în cazul de proxenetism cu minori să influenţeze martorii

Potrivit motivării deciziei din 1 iulie a Judecătoriei Sectorului 2, prin care şase persoane au fost arestare preventiv, iar pentru o alta s-a dispus emiterea unui mandat în lipsă, judecătorul a avut în vedere "periculozitatea socială deosebit de ridicată a faptelor" pentru care aceste persoane sunt cercetate, dar şi faptul că o parte dintre victime sunt minori proveniţi din familii dezbinate, lipsiţi de ajutor şi de resurse financiare, unii dintre aceştia trăind prin gări. Instanţa afirmă că membrii grupării au profitat de situaţia dificilă a acestora tocmai pentru a îi determina să accepte, "chiar împotriva orientării lor sexuale", să întreţină relaţii sexuale contracost.

Pe de altă parte, judecătorul a avut în vedere şi faptul că "inculpaţii au constituit un veritabil grup infracţional, practic o reţea bine organizată, prin intermediul căreia reperau şi recrutau persoane de sex bărbătesc, în mare parte minori, dintre persoanele care se confruntau cu dificultăţi financiare sau persoanele care au o anumită orientare sexuală, exploatând slăbiciunile acestora, dar şi naivitatea, inocenţa, lipsa de discernământ specifică persoanelor minore şi poate pornirile de natură sexuală, astfel încât să-şi asigure din exploatarea acestor persoane atât resurse financiare sau alte foloase cât şi satisfacerea unor nevoi de natură fiziologică/sexuală".

Totodată, instanţa a luat act de faptul că actele pentru care sunt cercetaţi membrii grupării "constituie veritabile abuzurile sexuale, întrucât victimele sunt cooptate la practicarea de activităţi necorespunzătoare vârstei şi dezvoltării lor psiho-sexuale, ele nefiind în măsură să le înţeleagă deplin valenţele, consecinţele, dar şi riscurile la care se supun".

Astfel, judecătorul subliniază, în documentul citat, că actele de natură sexuală întreţinute de membrii grupării cu victimele minore au "numeroase şi grave consecinţe", printre care depresii, dezordini mentale, stima scăzută de sine, probleme şcolare şi probleme de comportament care pot să includă abuzul de substanţe dăunătoare, anxietate, înclinaţii deviante, traume psihologice cu o mare întindere în timp, "toate cu influenţe negative asupra dezvoltării ulterioare, iar în final conduc la formarea unui adult ce va pastra un comportament alterat, distructiv, autodistructiv şi antisocial".

De altfel, instanţa afirmă că maniera în care acţionau inculpaţii conturează un adevărat "modus operandi", o specializare infracţională, iar oferirea în schimbul "serviciilor" a unor sume mici de bani persoanelor care se prostituau le determina implicit pe acestea să revină pentru repetarea favorurilor sexuale, în timp ce proxeneţii primeau sume considerabil mai mari decât persoanele ce se prostituau. "Astfel, inculpaţii acţionau permanent şi sistematic pentru lărgirea cercului persoanelor implicate în aceste activităţi ilicite, încurajând şi promovând în acest fel obţinerea în mod ilicit a resurselor materiale", se arată în motivare.

"În acest context, judecătorul reţine că săvârşirea faptelor de către inculpaţi (...) confirmă neîndoielnic faptul că aceştia manifesta pregnant tendinţe infracţionale, ca au porniri şi manifestări de natură sexuala pe care cu greu le pot stăpâni, devenite deja un obicei, iar astfel lăsarea lor în libertate prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, în sensul existenţei posibilităţii reale de comitere de noi infracţiuni", se arată în motivarea citată.

Mai mult, instanţa subliniază, în motivarea deciziei de arestare, că, în plus, există riscul ca membrii grupării să se sustragă urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti, dar şi că această măsură preventivă este de natură să conducă, pe de o parte, la conştientizarea gravităţii faptelor săvârşite, iar pe de altă parte să îi determine să îşi revizuiască pe viitor comportamentul in societate. " (...) există în mod real riscul ca aceştia, odată puşi în libertate, folosindu-se de capacitatea lor organizatorică, materială şi de influenţa asupra unor persoane instabile şi imature emoţional (este vorba de minori), sau care se confruntă cu dificultăţi materiale, să încerce influenţarea martorilor, a părţilor vătămate şi a învinuiţilor aflaţi în libertate, cu scopul de a zădărnici aflarea adevărului în cauză, respectiv să-şi reia activităţile infracţionale", se subliniază în aceeaşi motivare.

Recursul împotriva deciziei de arestare a celor şapte persoane va fi judecat miercuri, de magistraţii Tribunalului Bucureşti.

Şase persoane, printre care Doru Iuga, director OTV, şi omul de afaceri german Klaus Zander, au primit, pe 1 iulie, mandate de arestare pentru 29 de zile, în dosarul de proxenetism cu minori, prin decizia Judecătoriei Sectorului 2. De asemenea, instanţa a decis şi emiterea unui al şaptelea mandat de arestare, în lipsă, pentru 30 de zile.