Inspecţia judiciară: Presiunile acuzate de foştii procurori Angela Ciurea şi Ciprian Nastasiu sunt nefondate

Astfel, rezultatul inspecţiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii a evidenţiat că nici procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, nici şeful DIICOT, Codruţ Olaru, nu au făcut presiuni asupra vreunui magistrat în instrumentarea unor dosare. În consecinţă, afirmaţiile foştilor procurori Angela Ciurea şi Ciprian Nastasiu sunt nefondate.

Procurorul general al României şi procurorul şef al DIICOT au cerut Consiliului Superior al Magistraturii, în noiembrie 2009, apărarea reputaţiei profesionale, faţă de afirmaţiile făcute public de foştii procurori Ciurea şi Nastasiu.

Mai mult, şeful Consiliului de la acea dată, Virgil Andreieş, a declarat că CSM s-a sesizat din oficiu şi va face verificări prin intermediul inspecţiei judiciare cu privire la afirmaţiile unor foşti procurori, potrivit cărora procurorul general şi şeful DIICOT au făcut presiuni asupra lor în instrumentarea unor dosare. Cele două acţiuni au fost conexate, iar inspecţia  judiciară a făcut o singură anchetă în acest caz.

Fostul procuror DIICOT Angela Ciurea i-a acuzat, în noiembrie 2009, pe Codruţa Kovesi şi pe şeful DIICOT Codruţ Olaru că i-au cerut să amâne ancheta în dosarul privatizărilor strategice. Angela Ciurea a spus că procurorul general Codruţa Kovesi i-a cerut "să o lase mai moale" cu dosarul privatizărilor. "După obţinerea  autorizaţiei de interceptare în primă fază am fost chemată la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre aceste demers pe care am fi vrut să îl facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea  fără să se dea nume, se referea la toate cele 16 persoane din dosar", a declarat Angela Ciurea la Realitatea TV.

Angela Ciurea, fostul adjunct al DIICOT, a fost exclusă din magistratură prin decizia Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a CSM. Presa a relatat că fostul procuror sef-adjunct al DIICOT, Angela Ciurea, ar fi plecat la în decembrie 2008 Nisa pe banii unei dintre persoanele pe care le cerceta, şi anume Stamen Stantchev. Acolo s-ar fi întâlnit cu inculpatul, fără să anunţe conducerea DIICOT. Mai mult, câteva luni mai târziu procurorul Ciurea nu a făcut recurs împotriva încheierii prin care instanţa revocase măsura preventivă impusă lui Stantchev.

Declaraţiile fostului adjunct al DIICOT vin după ce fostul procuror Nastasiu a făcut afirmaţii asemănătoare cu privire la presiunile pe care le-ar fi resimţit în ancheta privatizărilor strategice.

Informaţiile făcute publice de fostul procuror Ciprian Nastasiu, cu referire la cauzele de criminalitate organizată aflate în competenţa procurorilor DIICOT pot afecta "bunul mers al procedurilor judiciare", se arată într-un comunicat remis, în replică la afirmaţiile lui Nastasiu.

"Facem precizarea că informaţiile făcute publice, cu referire la cauze de criminalitate organizată de competenţa procurorilor DIICOT, precum şi prezentarea tendenţioasă a unor aspecte legate de situaţia de fapt sau de prevederile legale aplicabile, pot să afecteze bunul mers al procedurilor judiciare şi sunt de natură să creeze o presiune asupra procurorilor care instrumentează acest gen de cauze", se arată în comunicatul remis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Reprezentanţii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism arată că "divulgarea de către un fost procuror DIICOT a unor date din dosare penale de criminalitate organizată, pe care pretinde că le-a instrumentat,  este cu atât mai gravă şi vădeşte o ignorare nepermisă a prevederilor legale".

"Un astfel de comportament nu este caracteristic procurorilor DIICOT, care desfăşoară activitatea de investigare a cauzelor de criminalitate organizată potrivit competenţelor conferite de lege, delimitându -se de orice imixtiune şi fără să uzeze de anchetele penale ca de instrumente politice sau de altă natură", se mai arată în comunicatul remis luni.

Parchetul General a anunţat, la rândul său, printr-un comunicat, că analizează informaţiile cuprinse în cartea "Prădarea României", în care fostul procuror Ciprian Natasiu face dezvăluiri despre ancheta sa în cazul Omar Hayssam şi despre dosarul provatizărilor strategice. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi exprimă surprinderea că informaţii referitoare la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală sau obţinute din înregistrarea convorbirilor cu o persoană aflată în urmărire generală nu au fost folosite în cadrul dosarelor penale instrumentate de autorul cărţii în perioada în care acesta avea calitatea de procuror, ci au fost publicate după mai mulţi ani, şi doreşte să se delimiteze de încercarea de a implica Ministerul Public în dezbaterea politică, se arată în comunicatul Parchetului General.

Potrivit acestuia, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie analizează informaţiile cuprinse în cartea menţionată pentru a stabili dacă există suficiente elemente concrete care să justifice sesizarea din oficiu şi efectuarea de cercetări pentru a stabili dacă faptele descrise există şi întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, precum şi pentru a stabili în ce măsură conduita organelor de urmărire penală, care au cunoscut aceste fapte şi nu le-au investigat în cadrul dosarului pe care îl instrumentau, constituie infracţiunea de favorizare a infractorului.

Parchetul mai arată că sunt analizate celelalte informaţii referitoare la dosare penale aflate în curs de soluţionare, pentru a stabili dacă acestea provin din documente clasificate şi dacă divulgarea lor este de natură să pună în pericol siguranţa statului sau să influenţeze cursul anchetelor.