Daniel Zamfir consideră că e total nedrept ca doar populația să suporte factura crizei economice, în timp ce bancherii au transferat toate pierderile asupra persoanelor fizice.
"Înțeleg că sunt doar 32.000 de credite ipotecare cu probleme, cu restanțe. Nu știu de ce atâtea probleme pentru bănci dacă sunt așa de puține credite restante. Înțeleg că băncile au o problemă cu creditele pentru dezvoltări imobiliare pe persoane fizică. Dar mă întreb: cum s-au dat astfel de credite pe milioane de euro? Trebuia să justifici cu venituri că poți rambursa acel credit. Băncile au dat sume mari persoanelor fizice conștiente că oamenii respectivi fac o afacere. În acest caz trebuie să-și asume riscul, banca plătește propria iresponsabilitate", a declarat Daniel Zamfir la emisiunea Jocuri de Putere de la Realitatea TV.
Deputatul PNL a combătut acuzațiile bancherilor care spun că legea încalcă o directivă europeană, că este neconstituțională sau că este nedreaptă.
"Eu cred că este o lege dreaptă, introduce principiul echității. Cel care s-a împrumutat la bancă în anii 2007-2008 nu are nicio vină că a venit criza peste ei. De ce povara să cadă doar în spinarea celor care s-au împrumutat? Băncile au crezut că ipoteca este necesară pentru acoperirea sumei împrumutate. Criza a trecut și pe la cei din sistemul bancar? Și-au înjumătățit cumva cei de la BNR salariile? De ce să suporte criza doar populația? Nu este o lege socială, ci una pentru protecția consumatorului", a mai spus Zamfir.
Reprezentanții băncilor au criticat faptul că legea nu distinge caracterul social în cazul creditelor ipotecare vizate de noua lege și că este o lege "cu dedicație" pentru cei care au luat credite de milioane de euro.
"Supărarea noastră este că se încearcă disimularea pentru cazuri sociale, dar se încearcă altceva. Darea în plată este permisă de Comisia Europeană doar în cazurile în care banca și debitorul ajung la un acord. În Spania legea se aplică numai la cazuri sociale", a spus Bogdan Preda de la Patronatul Băncilor.
Potrivit acestuia, bancherii au propus un plafon de 150.000 de euro pentru a se exclude situațiile cu împrumuturi foarte mari.
Așa-numita lege "Casă contra credit", adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare la președintele Klaus Iohannis, ridică o serie de semne de întrebare și nelămuriri, fiind deja subiectul unor controverse pe scena publică între bancheri și BNR, pe de o parte, și reprezentanții debitorilor aflați în dificultate, de cealaltă parte.
Patronatele Bancare din România au anunțat deja că vor solicita Președinției să sesizeze Curtea Constituțională pe "darea în plată", invocând retroactivitatea și încălcarea dreptului de proprietate, și cer să se retrimită legea în Parlament pentru reexaminare.
Și reprezentanţii Băncii Naţionale spun că vor contesta legea la CCR pentru că băncile riscă falimentul.
De partea cealaltă, inițiatorii proiectului spun că legea transpune o Directivă europeană și reprezintă o soluție echitabilă atât pentru debitor, cât și pentru creditor care, la momentul acordării creditului, a apreciat că imobilul adus ca garanție acoperă valoarea acordată.
Legea "dării în plată" prevede ca, în cazul în care nu mai poţi plăti creditul, îi returnezi băncii casa şi creditul se stinge. Apar însă o serie de întrebări și neclarități cu privire la punerea în aplicare a acestei proceduri.
