Din totalul de 32.547 de doctoranzi români, cei mai mulţi preferă domenii din inginerie (28%) şi medicină (17%). Ştiinţele exacte ocupă un segment de 14% din totalul lucrărilor de doctorat încheiate sau în curs de cercetare din ultimii doi ani.
Doar 11% din cei peste 32.000 de doctoranzi şi doctori au ales cercetarea în domeniul economic, 14% au ales ştiinţele umaniste, iar un număr de 7% au ales ştiinţele sociale şi dreptul, respectiv agronomie şi medicină veterinară.
Cei mai puţini doctori şi doctoranzi români s-au axat pe domeniul Artelor, Arhitecturii şi Sportului, adică doar 3% din totalul lucrărilor încheiate sau în curs de cercetare, conform ultimelor date disponibile din 2008 în Sistemul Naţional de Doctorat
Aproape 30% dintre conducătorii de doctorat au depăşit vârsta de pensionare
Sistemul universitar românesc are 3.300 de conducători de doctorat pentru 32.547 de doctoranzi.
"România trebuie să ofere 15.000 de doctori Uniunii Europene în următorii 5 ani dar nu există destui conducători de doctorat, iar sistemul încă încearcă să oblige orice doctorand să vină cu cercetări ştiinţifice care să îşi găsească aplicabilitate socială şi economică imediată", a declarat pentru REALITATEA.NET, Ioan Curtu, preşedintele ARACIS.
Aproape 800 dintre cei 3.300 de conducători de doctorat din România sunt trecuţi de vârsta pensionării şi activează atât în învăţământul universitar de stat cât şi în cel privat, au declarat pentru REALITATEA.NET, reprezentanţii Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS).
De asemenea, 44 la sută dintre conducătorii şi consultanţii pe teme de doctorat au vârste cuprinse între 56 şi 65 de ani, în timp ce 29 la sută au vârste sub 55 de ani.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M