În Vinerea Mare, ziua în care Hristos a fost răstignit, a murit pe cruce şi a fost apoi îngropat, credincioşii merg la biserică pentru a duce flori, a cânta bocetul Fecioarei Maria şi a trece pe sub Epitaf, pânza pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului.

Obiceiurile din Vinerea Mare sunt similare pentru creştinii ortodocşi şi greco-catolici, care sărbătoresc Paştele în aceeaşi zi.

Ultima vineri din Postul Mare, numită şi Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare, este conform tradiţiei creştine, ziua în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului originar. Din această cauză Vinerea Mare este zi de post negru.

În Vinerea Mare, nu se mai slujeşte Sfânta Liturghie, nici măcar clopotele nu se trag în biserică. Daca trebuie vreun mort îngropat, se îngroapă numai cu bătaie de toacă. De când se slujeste Punerea în Mormânt, la denia Prohodului, şi până în ziua Învierii, în Duminica Paştelui, la miezul nopţii, nu se trag clopotele.

Prohodul Domnului de vineri seara reprezintă bocetul Fecioarei Maria la punerea în mormânt a lui Isus. La sfârşitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, o pânză pe care se află imprimată icoana înmormântării Domnului, pe sub care trec toţi credincioşii. Numit si Epitaf, Sfântul Aer simbolizează trupul mort al lui Hristos.

Scoaterea Epitafului are loc însă vineri în jurul prânzului. Pânza este aşezată pe o masă în biserică, în faţa altarului, iar credincioşii merg cu flori pentru înmormântarea lui Hrisos şi trec pe sub masă de trei ori, pentru iertarea păcatelor. Sfântul Aer este scos în biserică o singură dată pe an, în Vinerea Mare, când oamenii vin să treacă pe sub masă în credinţa că vor avea noroc şi vor fi sănătoşi tot anul.

Sursa: NewsIn