Centrale eoliene în Deltă, panouri solare în Dobrogea şi minihidrocentrale în zona Carpaţilor sunt doar câteva dintre variantele prin care România ar putea produce energie mai ieftină şi fără să mai polueze mediul înconjurător. Autorităţile de la Ministerul Mediului sunt optimiste şi speră ca, până în 2010, cel puţin o treime din energia produsă în România să fie obţinută din surse regenerabile.

Potrivit specialiştilor de la Ministerul Mediului, în toate regiunile din România s-ar putea produce energie electrică doar cu ajutorul factorilor naturali. Astfel, în Delta Dunării se pot utiliza razele soarelui pentru a încălzi apa şi pentru a genera energie. În regiunea de Sud, în Dobrogea, de-a lungul litoralului, specialiştii apreciază că forţa vântului poate fi transfomată în curent electric cu ajutorul centralelor eoliene. Pentru că această zonă este şi cea mai însorită parte a ţării, în Dobrogea specialiştii apreciază că panourile solare ar putea fi un adevărat succes.

În regiunea Carpaţilor de Est, de Sud şi de Vest, experţii susţin că există un mare potenţial pentru energia produsă din biomasă, adică din resturile obţinute din industria de exploatare a lemnului. Platoul Transilvaniei este o altă parte a ţării în care se poate obţine energie curată, cu ajutorul apei, prin microhidrocentrale.

Forţa vântului poate să fie exploatată şi în Câmpia de Vest, acolo unde investitorii interesaţi să obţină energie ieftină pot monta centrale eoliene. În prezent, singura sursă nepoluantă de producere a energiei este apa, aproximativ 29% din electricitatea României fiind obţinută în hidrocentrale.

Chiar dacă prin acest tip de energii se poate asigura chiar 89 % din căldura locuinţelor din mediul rural sau s-ar putea rezolva problema încălzirii apei pentru jumătate din populaţia României, autorităţile nu au găsit încă surse de finanţare pentru persoanele fizice.

Persoanele juridice şi autorităţile locale pot primi jumătate din valoarea investiţiei dacă depun un proiectele la Administraţia Fondului de Mediu. Ministrul Mediului Atilla Korodi speră, însă, ca autorităţile să acorde şi un sprijin fiscal celor care investesc în energiile verzi.