În fiecare an 33.000 de români mor din cauza fumatului

cam putini...la pompe funebre nici nu s-a simtitTRAIASCA TIGARA,SI LA MAI MULTI!

Fumam 40-50 tigari /zi pana acum 2 luni. Intr-o dimineata,am vrut sa imi arat ca pot sa nu fumez in prima ora... (stiti voi...,atunci cand "sudam" vreo 4 cu cafeaua de rigoare). Am lungit-o si am spus sa mai stau o ora ..,si inca una.. Si a trecut prima zi.. Pt ca am rezistat o zi fara tigari,am prins curaj.. Nu credeam ca voi putea renunta. Nu credeam ca vor trece doua luni.. A doua zi, a treia ,a patra,au fost cele mai nenorocite... Sevraj sever... Dar am rezistat.. Doar cu ajutor moral. ..Multumesc ,Messa! :)) Nici acum nu-mi vine sa cred ca nu fumez ! :))) Si totul porneste de la , PRIMA ZI !

Nu cred ca mor din cauza fumatului. Oamenii sunt foarte stresati, mai precis nu sunt personalizati la absolvirea unei scoli , fie scoala profesionala, liceu sau facultate.NU ESTE RECUNOSCUTA PROPRIETATEA INTELECTUALA nici in tarile CAPITALISTE, NICI IN TARILE FOSTE COMUNISTE. Daca fiecare OM AR AVEA O IUBIRE DE INTRETINUT, O CASA DE INTRETINUT SI TARA LUI DE INTRETINUT , tutunul si altele nu l-ar ucide. Daca ai inima buna nu exagerezi cu nimic.« Conditiile de munca si de viata. Starea de sanatate a omului, adica « bunastarea fizica, psihica si sociala si nu numai absenta bolii si a infirmitatii (OMS) poate fi alterata de o multitudine de fenomene ecologice secundare degradarii mediului ambiant, inglobate in notiunea « RISCURILE PENTRU SANATATE ». (OMS) « Stressul » (H.Selye -1936 ) reprezinta o stare de tensiune acuta a organismului obligat sa mobilizeze mijloacele de aparare pentru a face fata unei situatii amenintatoare. « Factorii stresanti » pot fi reprezentati de un agent fizic (frig, caldura, arsura, traumatism) ; un agent chimic (toxice, caustice , medicamente) ; un stimul nervos (emotii, soc, suprasolicitare intelectuala, frica, furie) ; o infectie ; o munca fizica intensa ; un dezechilibru alimentar prelungit etc. Factorii stressanti actionand asupra organismului declanseaza « reactii specifice », proprii fiecaruia dintre agentii stressanti (de ex. modificari adaptative imunologice fata de bacilul tuberculos, b.Eberth etc. ) si « reactii nespecifice » caracteristice , comune diferitilor agenti (fizici, chimici biologici) :hipotensiune, hipotermie, tahicardie si modificari biologice care traduc oscilatiile mecanismelor de reglare ale echilibrului homeostazic (leucocitoza cu eosinopenie, hemoconcentratie, variatii ale glicemiei, ale rezervei alcaline , clorului, natriului sanghin etc).Ansamblul acestor reactii nespecifice ale organismului, pentru a face fata oricarui agent susceptibil de a compromite echilibrul organismului , a fost denumit « sindromul general de adaptare ». Acest sindrom se desfasoara in trei etape cronologice : 1.reactia de alarma, cu o faza de SOC , hipotensiune, hipotermie, tahicardie, depresiunea sistemului nervos si o faza de CONTRASOC , cu aparitia primelor fenomene de aparare – hiperactivitate corticosuprarenala si involutie timicolimfatica ; modificari leucocitare , electrolitice si cresterea nivelului glicocorticoizilor ; 2. faza de rezistenta, este reprezentata de totalitatea reactiilor de adaptare provocate de actiunea prelungita a agentului stressant si are o durata variabila ; 3.faza de epuizare. Daca stressul se prelungeste sau se repeta, faza de rezistenta este inevitabil urmata de prabusirea reactiilor de adaptare produse in timpul celor 2 faze anterioare. In contextul sindromului general de adptare, BOALA nu este datorita atat agentului patogen extern, ci unui deficit in mecanismele de aparare ale organismului ; boala nu este numai un complex de suferinte , ci si o lupta permanenta in vederea mentinerii echilibrului psihic si homeostatic. Nu numai actiuni violente , boli grave, traumatisme psihice si fizice de intensitate mare, reprezinta factori stressanti, ci si ansamblul de factori care reprezinta « stressul vietii cotidiene » (Selye) – « stressul psiho-social » (Levi) caracteristic si inerent societatii contemporane ; noile conditii de viata , urbanizarea rapida , transportul in comun la mari distante , mijloacele rapide de comunicare (radioul , televiziunea, avionul) ; suprasolicitari , situatii conflictuale , tracasari (in viata familiara, la locul de munca, in societate) munca neplanificata cu stari de incordare tensionala, esecuri, permanenta cauzelor de soc moral etc. »Viorel Gligore –« Semiologie Medicala » , Ed.Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1977, p.49. Cu respect, profesor+chimist+ofiter Cornelia Vodoiu.