Acum vă scriu din Braşov, unde am ajuns după ce (dacă vă amintiţi) mi-am pierdut căţeluşul iubit într-un parc din Bucureşti, apoi am dat de el absolut providenţial într-un filmuleţ de pe www.ooo2008.ro, smucit de lesă de către un individ necunoscut, cu o şapcă pe ochi, pe care era cât pe ce să pun mâna în Iaşi, unde se desfăşurau primele probe de calificări pentru Olimpiada Oamenilor Obişnuiţi. Dar n-a fost să fie...

În fine, când am realizat că Rambo al meu a devenit (cu sau fără voia lui) un concurent la O.O.O., târât pe la toate calificările organizate prin ţară, am ştiut imediat unde să-l caut. Iar cum la Iaşi fuseseră deja calificări pe 19 iulie, pe listă nu putea să urmeze decât Braşovul (înainte de Costineşti şi de marea finală de pe 30 august din Bucureşti).

...De data asta am ajuns în Piaţa Sfatului de la primele ore ale dimineţii, aşteptând cu înfrigurare proba alergatului cu căţelul în lesă. M-am salutat cu George (sau Marius?) Vintilă – ne ştiam de la Iaşi; pe urmă mi-am căutat un loc în faţă de unde să pot vedea bine probele – şi pe Rambo al meu, când va fi apărut.

Despre Olimpiadă, ce să zic? A fost o distracţie pe cinste şi cred că toată lumea care a participat s-a simţit bine… Mă rog, aproape toată lumea, pentru că am reuşit să fac [iarăşi] o prostie:

Imediat după startul cursei de biciclete cu roata dezumflată, în momentul când concurenţii treceau prin dreptul meu, pedalând chinuit, mi s-a părut - pentru o clipă - că-l văd, printre picioarele spectatorilor de pe partea cealaltă a pistei, pe micuţul meu…

Şi atunci am strigat cât am putut eu de tare (eram puţin cam răguşit): "RAMBOOOOOO!" În secunda următoare, biciclistul din faţa mea se prăvălea artistic pe caldarâm, raşchetând în cădere şi un cameraman (care filma scena un pic înspăimântat).

Off.... l-am ajutat pe om să se ridice şi să-şi pună baxul de Prigat înapoi pe bicicletă, dar cursa lui era deja compromisă. Şi nici eu n-am avut mai mult noroc, pentru că la proba de alergare în lesă a participat... o singură concurentă (din păcate nu-mi amintesc cine a câştigat). Dar nu-i nimic, sâmbătă mă duc la mare, la Costineşti. Am eu un feeling că am să fug pe faleză spre Rambo al meu şi am să-i fac o „Declaraţie de dragoste” ca în finalul filmului ăla românesc!

Vă salut cu respect,

O.O.O.