Peste 36 de milioane reprezintă numărul de solicitări primite, anul trecut, de Serviciul de Urgenţă 112. Reprezentanţii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS) spun că în majoritatea cazurilor a fost vorba de apeluri false.

Persoanele care au făcut astfel de apeluri nu au putut fi însă depistate, pentru că nu există un soft specializat într-o astfel de operaţiune.

Este şi motivul pentru care Comisia Europeană a atras atenţia că Serviciul Unic de Urgenţă 112 din România nu corespunde standardelor europene. O altă problemă cu care se confruntă serviciul 112 este lipsa de sincronizare între Ambulanţă, Poliţie şi Pompieri.

Comisia Europeană a recomandat ca, pentru fiecare apel de urgenţă la 112, operatorii de telecomunicaţii să transmită centrelor de preluare a apelurilor de urgenţă informaţii privind localizarea apelantului.

Precizia de localizare care este făcută acum este doar la nivelul unui judeţ. Există soluţii pentru chestiunea aceasta şi trebuie realizat un modul soft care trebuie adăugat astfel încât să se poată prelua această informaţie furnizată la nivel de celulă, informează STS.

Totuşi, Guvernul a transmis către Bruxelles un memorandum în care asigură că softul va fi achiziţionat în cel mai scurt timp. O altă cerere pe care reprezentanţii STS trebuie să o rezolve este cea primită din partea Serviciului de Ambulanţă Bucureşti. Medicii spun că ei doresc să-şi păstreze în continuare şi numărul 961, care se poate apela numai din sistemul de telefonie fixă.

Printre problemele cu care se confruntă sistemul 112 este şi lipsa sincronizării între serviciul de Ambulanţă, cel al Poliţiei şi cel al Pompierilor. De exemplu, în cazul accidentului ministrului Transporturilor, Ludovic Orban, un martor care a apelat la serviciul 112 a trebuit să explice unde s-a produs accidentul timp de mai multe minute, din cauza certei dintre operatorii de la Ambulanţă şi Poliţie.

Serviciul 112 funcţionează în România din anul 2004.