Din cauza temperaturilor ridicate din această perioadă, mai mult de jumătate din culturile de cereale ar putea fi compromise, susţin specialiştii.

Lipsa precipitaţiilor ameninţă şi pomii fructiferi şi viţa de vie. Potrivit specialiştilor în agricultură, dacă seceta va continua, culturile vor fi afectate nu doar cantitativ, ci şi calitativ.

Cel mai mult vor avea de suferit culturile din Bărăgan, Dobrogea şi centrul Moldovei.

"Cei care sunt cunoscători ai problemelor agriculturii trebuie să îşi facă mari griji atât pentru ceea ce este însămânţat la această dată şi în principal culturile de toamnă, respectiv rapiţă, inclusiv pomi fructiferi şi viţă de vie", a declarat Valeriu Tabără, doctor în agronomie.

Specialiştii atrag atenţia că deficitul de umiditate din sol, lipsa precipitaţiilor în lunile ianuarie, februarie şi martie afectează şi culturile de grâu. Mărimea şi numărul boabelor în spic vor fi reduse, iar recolta la păioase ar putea să scadă cu până la 50%-60%.

"Dacă seceta va continua vor fi probleme la plantele care rămân, pentru că ele vor suferi atât în creştere cât şi în dezvoltare. Mă refer la numărul de boabe, spiculeţe, la numărul de flori", a adăugat acesta.

"Sigur că dacă o să fie o perioadă mai lungă cu temperaturi ridicate, plantele pot ieşi din stadiul ăsta de călire şi dacă brusc o să vină temperaturi foarte scăzute, o să fie pierderi de plante", a declarat, la rândul său, Marian Verzea, directorul Institutului pentru Cereale şi Plante Tehnice Fundulea.

Statisticile arată că nu este primul an în care în ianuarie se înregistrează temperaturi maxime de peste 15 grade. Acum şase ani, exact în această perioadă, la Oraviţa se înregistrau aproape 23 de grade Celsius.

TEMPERATURI MAXIME ÎN IANUARIE

1939, 7 ianuarie: 20,7 C - Caransebeş
1984, 2 ianuarie: 21,3 C - Moldova
1988, 7 ianuarie: 18 C - Constanţa
1999, 7 ianuarie: 18,5 C - Voineşti
2001, 7-9 ianuarie: 22,2 C - Oraviţa
2002, 9 ianuarie: 19,2 C la Vânju Mare

Nu doar căldura este de vină pentru lipsa umidităţii din sol. Potrivit ecologiştilor, folosirea intensivă a tunurilor de zăpadă contribuie la încălzirea globală şi reduce stratul de zăpadă naturală.