Din cripta unde își doame somnul de veci marele om politic au fost scoase, rând pe rând, materiale de construcţii, schele metalice, găleţi, şi chiar bicicleta unuia dintre angajaţi, cu care acesta parcurge zilnic distanţa de acasă până la serviciu. Administraţia cimitirului „Eternitatea” s-a dezis încă din primele momente ale anchetei jurnalistice de aceste acţiuni „subterane“, arătând că cheia de la cripta Kogălniceanu se află, de ani buni, în custodia preotului paroh Gheorghe Şurpănelu, care slujeşte la biserica din cimitir.
Recent, mormântul a fost igienizat, cu observaţia că autorităţile competente n-au fost în niciun fel anunţate. „Nu s-a dat niciun aviz. Voi sesiza Poliţia de Patrimoniu. Voi trimite cerere oficială instituţiei care are în administrare Cimitirul «Eternitatea». Dacă s-au făcut intervenţii, se vor lua măsuri conform legii. Aşteptăm însă rezultatele anchetei“, a spus, categoric, ing. Virgil Băbîi, şeful Direcţiei Judeţene de Cultură Iaşi. Ulterior însă tonul acestuia s-a mai înmuiat, iar vinovaţii vor beneficia, probabil, de clemenţă. „Uneori sunt depășiți de evenimente. Ca și în cazul busturilor furate și distruse din Parcul Copou, suntem surprinși și nu ne putem imagina că poate exista atâta lipsă de respect față de simbolurile culturii noastre. Credeți că o pedeapsă poate ține locul educației pe care acei cetățeni ar fi trebuit să o aibă, și care să aibă minimum de cunoștințe din școală ? Eu nu cred. Priviți în jur, vedeți ce valori sunt promovate, și nu cereți unei instituții să facă ce nu poate face sistemul actual de educație“, a spus Băbîi.
Verificarea mormântului, o necesitate
De asemenea, de ceva vreme, despre acest mormânt se vehiculează o ipoteză uluitoare: osemintele celui mai apropiat colaborator al domnitorului Cuza ar fi dispărut în neant încă din perioada comunistă. În dilema prezenţei sau nu a osemintelor lui Mihail Kogălniceanu în cripta din Cimitirul „Eternitatea“, istoricii ieşeni ridică din umeri. Un singur cadru didactic, de la Facultatea de Istorie a Universităţii „Al.I. Cuza“, s-a putut pronunţa în cunoştinţă de cauză asupra acestui caz. Profesorul universitar ieşean Mihai Cojocariu şi-a amintit cum, în anii studenţiei sale (1971-1975), cripta Kogălnicenilor era un loc destul de uşor de vizitat de către orice curios. La acea vreme, Cojocariu a coborât în criptă, iar aceasta era complet goală. „Poate între timp s-a îngrădit, s-a astupat intrarea. Am intrat înăuntru... Era gol. Totuşi, aceasta se întâmpla cu ani în urmă şi ce am văzut eu nu poate fi luat în considerare... Pur şi simplu, se intra acolo şi nu era nimica înăuntru. Atât mai ţin minte. Ar trebui obţinută o aprobare pentru verificarea criptei“, crede Cojocariu.
Un alt cadru didactic al Facultăţii de Istorie din Iaşi, profesorul Gheorghe Cliveti (directorul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol“), spune că a aflat această ipoteză doar din discuţiile purtate cu Cojocariu, colegul său de catedră de la Istorie Modernă, şi nu are cunoştinţă de alte informaţii. Totuşi, pentru spulberarea oricăror bănuieli, Cliveti vede cu ochi buni o iniţiativă oficială pentru verificarea mormântului lui Kogălniceanu.
