Harta spitalelor unde rişti să capeţi o infecţie intraspitalicească

Ultima statistică a Centrului de Calcul din Ministerul Sănătăţii arată că infecţiile intraspitaliceşti s-au redus în România, deşi cazul sopranei Amelia Antoniu şi al lui Alice Preda, infectate la Spitalul CF2 din Capitală, unde erau internate pentru alte tratamente, ne sunt încă proaspete în minte.

În anul 2009, 8.583 de bolnavi au primit o nouă boală pe patul de spital, în timp ce erau acolo pentru a se vindeca, potrivit unui raport al Centrului de Calcul şi Statistică din Ministerul Sănătăţii, obţinut în exclusivitate de REALITATEA.NET.  Teoretic, situaţia este mai bună decât în 2009 când aproape 10.000 de pacienţi au primit o nouă boală pe patul de spital.

Capitala, Clujul şi Iaşiul au raportat cele mai multe infecţii nosocomiale

Potrivit datelor furnizate de minister, Capitala, Clujul şi Iaşiul conduc într-un top al judeţelor cu cele mai multe infecţii nosocomiale. Mai exact, în Bucureşti au fost raportate 1.516 cazuri de infecţii intraspitaliceşti, la Cluj – 1.257, iar la Iaşi – 1.196.

La Timiş, 590 de bolnavi au mai contractat o altă infecţie pe patul de spital, iar la Sibiu, 545. Peste 300 de cazuri au fost înregistrate şi la Arad şi Vrancea – 336, respectiv 309. Şi la Bihor au fost raportate 282 de infecţii nosocomiale şi aproape 200 la Vaslui.

La polul opus, se află oraşe precum Bistriţa-Năsăud, Tulcea şi Dâmboviţa, unde au fost raportate şase, şapte şi, respectiv, opt cazuri de infecţii nosocomiale într-un an.

Şi la Constanţa pare să fie un paradox. Oraş mare, cu facultate de medicină şi cel puţin zece spitale, sunt raportate 25 de infecţii intraspitaliceşti.

Astărăstoae: Raportul oficial privind infecţiile nosocomiale nu este real

Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, susţine că acest raport nu este unul real, pentru că mulţi medici preferă să nu raporteze infecţiile intraspitaliceşti.

"Dacă reclami o infecţie intraspitalicească, îţi închide secţia, nu mai primeşti bani, sunt destituiţi directorul spitalului, şeful de secţie şi penalizaţi medicul şi infirmiera, dar nimeni nu ia măsuri de prevenţie", a declarat pentru REALITATEA.NET Vasile Astărăstoae.

Preşedintele CMR a mai spus că, în România, neraportarea acestor infecţii este cauzată de unghiul de abordare. El a explicat că în străinătate, un spital care declară o infecţie  intraspitalicească, are acoperite cheltuielile dintr-un fond special pentru perioada în care este închisă secţia, primeşte fonduri pentru măsurile de profilaxie şi o primă, pentru că a făcut o astfel de raportare.

"Este un număr de trei ori mai mic decât în ţările din Uniunea Europeană şi de patru ori decât în SUA. Nu am dovezi, dar mă îndoiesc că aceasta este situaţia reală. Pentru că, dacă sisteme de sănătate care alocă miliarde de euro şi zeci de miliarde de dolari pentru a combate infecţia intraspitalicească, raportează acel număr, în România unde nu ai nici medicamente uzuale pentru pacienţi, doar o minune ar face să apară o asemenea statistică", a mai spus Astărăstoae.

Situaţia va fi şi mai gravă în perioada următoare, când numărul paturilor din spitale va fi redus cu 9.200. Medicii atenţionează că, odată cu reducerea paturilor din sistemul sanitar, numărul infecţiilor nosocomiale va creşte, din cauza fluxului mare de pacienţi.