Harta infracţionalităţii din Bucureşti. Care sunt cele mai periculoase zone, unde ţi se sparge locuinţa, ce face poliţia

Bucureştiul rău-famat. E ceea ce percep locuitorii Capitalei. Conform opiniei acestora, cercetată într-un studiu de Departamentul de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA, în perioada 18 aprilie – 3 mai, trei sunt zonele văzute cu un exces de infracţionalitate: Colentina, Pantelimon şi Rahova-Ferentari.

În Colentina, periculoase sunt Şoseaua Petricani, Şoseaua Colentina, str. Ziduri Moşi, zona Andronache, Baicului, str. Ion Berindei, în Pantelimon – şoseaua cu acelaşi nume, în timp ce în Rahova-Ferentari pe listă apar: str. Mihail Sebastian, str. Veseliei, Şoseaua Giurgiului.

Cu infracţionalitate medie sunt zonele Berceni – Şoseaua Olteniţei, Piaţa Sudului.

Harta a fost realizată în urma anchetei calitative, bazată pe interviuri realizate cu poliţişti care lucrează direct pe stradă, ca şi cu taximetrişti şi prin corelaţie cu datele rezultate din cercetarea cantitativă a rezultat harta alăturată, arată studiul.

Notă: culoarea roşie indică zonă cu infracţionalitate ridicată, culoarea maro – zonă cu infracţionalitate medie, iar culoarea galbenă – zonă cu criminalitate scăzută.

Cei mai mulţi dintre locuitorii oraşului se simt după lăsarea întunericului în nesiguranţă în cartierul în care locuiesc – 51%, faţă de cei care spun contrariul – 49%.

Cartierele în care ţi se sparge locuinţa cel mai des

Cercetarea SNSPA prezintă şi percepţia locuitorilor asupra spargerii de locuinţe. Astfel, 6,7% dintre aceştia spun că le-au fost prădate casele din centru, urmează cei care locuiesc în Tineretului – 6,5%, Bucureştii Noi-Chitila – 6,3%, Balta Albă, Mihai Bravu, Berceni şi Drumul Taberei.

Procentele reprezintă ponderea din totalul celor cărora li s-a spart locuinţa în ultimele 12 luni, raportat la fiecare cartier în parte. Au fost definite 12 cartiere bucureştene compuse din analiza unor itemi de autopercepţie a zonei de locuire (cartierului). După cum se vede, tendinţa este ca rata spargerilor să fie invers proporţională cu ponderea populaţiei sărace din cartiere. Cu siguranţă, că aici mai contează şi prezenţa sau absenţa unor structuri infracţionale ca şi a unui sistem de protecţie mai mult sau mai puţin performant, se arată în studiu.

Trei sferturi din plângerile la poliţie, nerezolvate

14% dintre cei care au răspuns au fost jefuiţi pe stradă în ultimul an, 26% au fost agresaţi verbal pe stradă, 5% au fost agresaţi fizic. Doar un sfert din populaţie raportează actele deviante în care sunt victime şi, de regulă, doar pentru situaţiile deosebit de grave, precizează cercetarea. Aproape trei sferturi din plângerile declarate de bucureşteni la poliţie nu au fost rezolvate până în prezent, conform percepţiei publicului.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 1487 de persoane şi are o marjă de eroare de +- 2,59%.