Foto: conman.com.au

Tribunalul Vâlcea urma să se pronunţe joi dacă tânărul reţinut miercuri noapte va fi cercetat în stare de libertate sau în arest. Pentru 18 dintre hackerii reţinuţi marţi s-au emis mandate de arestare pentru 29 de zile, în timp ce pentru cea de-a 19-a persoană mandatul de arestare a fost emis doar pentru 19 zile, fiind minoră. Pentru ultimele două persoane implicate în acest caz, mandatul de arestare a fost emis pentru 30 de zile.

Audierile au durat zece ore. Deşi mandatul de reţinere pentru 24 de ore a exprirat miercuri dimineaţă, iar hackerii au aşteptat decizia instanţei în sala de judecată. Imediat după anunţarea sentinţei s-au predat. Avocaţii au declarat că vor face recurs la decizia judecătorilor.

Cei 19 hackeri reţinuţi pentru fraude pe internet au fost aduşi miercuri dimineaţă în faţa judecătorilor Tribunalului din Râmnicu Vâlcea, care se vor pronunţa asupra cererii de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Hackerii au fost reţinuţi în urma unei ample operaţiuni a procurorilor DIICOT şi FBI, care au făcut peste 30 de descinderi în judeţele Hunedoara, Teleorman, Vâlcea şi Sibiu, dar şi în Capitală. Aceştia sunt suspectaţi că ar fi organizat licitaţii false pe Internet şi că ar fi făcut cumpărături cu carduri false.

Printre casele unde au avut loc descinderi se numără şi locuinţa din Capitală a deputatului PD-L de Neamţ, Dumitru Puzdrea.

Modul de operare al hackerilor era simplu. Intrau pe un cont fals de pe E-bay, licitau un produs fictiv şi copiau pagina unei firme prin care garantau tranzacţia. Banii îi ridicau din străinătate şi întotdeauna schimbau serverul la care se conectau după fiecare tranzacţie pentru a fi mai greu de depistat.

Fraudele pe internet sunt un fenomen în creştere în România, mai mult, ţara noastră se află printre primele state la fraude pe internet.

Hackerii români sunt tot mai cunoscuţi în lume, au spus ofiţerii de la crimă organizată, care au depistat în primele şasele luni ale acestui an peste 600 de infracţiuni de acest gen.

"Este vorba de organizarea unor licitaţii frauduloase pe site-uri de comerţ electronic . Majoritatea acestor site-uri aparţin unor companii din străinătate. Practic, infractorii postează diferite produse pe site-uri care în realitate nu există, apoi doritorii, potenţiali clienţi licitează pentru aceste produse", a explicat ofiţerul de crimă organizată.

Ofiţerii de la Crimă Organizată îi avertizează pe cei care licitează pe internet să nu-şi facă cunoscute codul PIN, numărul şi parola conturilor proprii.