Guvernul şi sindicatele au convenit ca perioadele pe probă pe un post să nu depăşească 12 luni

"Sunt 17 puncte pe care Guvernul a anunţat că le-a acceptat şi sunt trei articole care sunt în discuţie. De exemplu, contractul de muncă pe durată determinată şi nedeterminată este un punct rămas încă în discuţie, dar de principiu cel cu durată determinată să rămână la maximum doi ani de zile. Regula este doi ani, iar excepţia este că dacă există un program, el poate fi prelungit cu acordul salariatului", a declarat, joi, liderul Cartel Alfa Bogdan Hossu după runda de discuţii dintre sindicate, patronate şi Guvern pe marginea proiectului de Cod al Muncii.

În ceea ce priveşte durata de probă pentru angajaţi, negocierile vor continua, existând doar un acord provizoriu asupra unui interval de maxim de 90 de zile, fără a se mai face distincţie între tipurile de funcţii, reglementări suplimentare urmând să se prevadă prin contractele colective de muncă. În schimb, s-a ajuns la o poziţie comună definitivă legată de angajările succesive de probă pe acelaşi post. "La angajarea succesivă a fost o propunere agreată, anume că nu se mai limitează proba la maxim 90 de zile, nu se mai limitează numărul de angajări, dar se stabileşte că proba nu poate dura mai mult de 12 luni pe acel post", a susţinut Hossu.

A doua chestiune rămasă în discuţie este legată de durata contractelor de muncă pe perioadă determinată şi de posibilitatea prelungirii lor. Dacă Executivul vrea ca durata acestora să crească, sindicatele agrează doar o perioadă de doi ani. De asemenea, partea sindicală a apreciat că se impune ca prelungirea acestui tip de contract să se facă prin acordul părţilor, nu doar la vrerea angajatorului.

Discuţiile au fost mai aprinse pe marginea celei de a treia chestiuni rămase în suspensie, contractele colective de muncă la nivel de ramură şi la nivel naţional. "Singura pată gri a fost atunci când domnul Botiş a spus că nu va accepta niciodată obligativitatea contractelor colective la nivel naţional şi de ramură", a spus preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci. Pe de altă parte însă, Hossu a susţinut că participarea efectivă a ministrului Muncii, Ioan-Nelu Botiş a fost apreciabil mai restrânsă: "Am negociat cu premierul întrucât ministrul Muncii nu a vorbit decât de două ori. Nu ştiu ce a spus că i-a spus şoptit domnului prim-ministru ceva".

Subiectul duratei preavizului a fost tranşat prin acordul dintre sindicate şi patronate şi apoi cel al Guvernului referitor la intervalul de 20 de zile calendaristice. Chestiunile asupra cărora nu s-a ajuns la un acord sau doar la unul provizoriu şi de principiu sau a celor nediscutate încă, precum cel al disponibilizările colective, vor fi reluate într-o nouă rundă de negocieri tripartite ce se va desfăşura luni. "După runda de luni cu partenerii sociali, va fi o rundă de discuţii cu partenerii din coaliţie, după care se vor reîntoarce la partenerii sociali şi după asta o avizare în cadrul Guvernului. Există o limită pe care şi-au propus-o ca ţintă, dar, dacă mă uit la programare, puţin probabil ca deadline-ul de şapte zile să fie respectat", a spus Bogdan Hossu.

Acesta a afirmat că premierul Emil Boc a dat asigurări că noul Cod al Muncii nu va fi promovat prin asumarea răspunderii de către Guvern. "Primul-ministru ne-a spus că doreşte ca la începutul sesiunii să fie introdus ca iniţiativă legislativă a Guvernului pe circuitul normal. Asta nu înseamnă că nu există un relativ pericol deoarece anumite legi au trecut într-o formă mai puţin democratică atâta vreme cât nu au făcut obiectul unor dezbateri parlamentare reale", a spus Hossu.

Tot cu rezerve Hossu a primit şi afirmaţia lui Jeffrey Franks (FMI) referitoare la faptul că Fondul nu a impus ca obligativitate schimbarea Codului Muncii. "Vă mărturisesc că i-am comunicat reprezentatului Fondului că este greu de crezut o asemenea chestiune atâta vreme cât Fondul a acceptat un articol în scrisoarea ce i-a fost adresată, text negociat, în care se prevede problema modificării Codului Muncii în trei direcţii. Este o chestiune relativ mascată, parţial este şi insistenţa preşedintelui României care consideră că forma de combatere a muncii la negru este prin dereglementări nemăsurate", a mai spus Hossu.