Nici n-a fost bine prinsă cu spionajul vopsit în Statele Unite că Rusia s-a şi gândit la metode noi de spionaj. De data aceasta, “victimele” sunt chiar proprii cetăţeni. Noua lege a singuranţei promulgată de preşedinţie şi gândită de Kremlin face exact acest lucru.
FSB, succesorul poliţiei secrete KGB a primit, prin lege, puteri extinse. Puteri pe care presa străină, opoziţia şi le aseamănă cu metodele represive din era sovietică şi avertizează că pot fi folosite să descurajeze protestele şi să intimideze forţele politice adverse.
Legea dă dreptul serviciului de informaţii să îi avertizeze sau să-i reţină pe cei pe care-i ssupectează că se pregătesc să comită crime împotriva siguranţei statului. Aici se pot încadra şi participanţii la demonstraţii antiguvernamentale, de pildă. Acesti “conspiratori” care s-ar face vinovaţi de ceea ce George Orwell ar numi “crimă de gândire” pot fi pedepsiţi prin amendă sau cu 15 zile de detenţie. Aceeaşi paletă de pedepse îi paşte şi pe cei care obstrucţionează activitatea sau refuză să se supună unei cereri legale a unui ofiţer FSB. Cam aceleaşi puteri le avea KGB-ul şi le folosea cu sârg la prigonirea disidenţilor.
Anterior aprobării legii de către Duma de stat, oficialii ruşi argumentau că nu e vorba de măsuri represive ci de măsuri perfect juste de prevenţie. “Nu colectăm informaţii ca să dăm în vileag o persoană sau ca s-o arestăm”, declara Vadimir Vasiliev, vicepreşedintele comisiei de securitate din camera inferioară a Legislativului de la Moscova. “Dar, într-un stadiu incipient, când nu s-au întrunit condiţiile unei infracţiuni legal definite, vrem să folosim metode de prevenţie astfel încât persoana să poată alege să se oprească”.
Ca multe alte legi care forţează limitele drepturilor civile în Rusia, şi această normă a fost prezentată ca parte a eforturilor de combatere a extremismului. Proiectul de lege, trimis legiuitorilor în luna aprilie, a venit după dublul-atentat de la metroul din Moscova soldat cu 40 de morţi, pentru care Kremlinul i-a învinovăţit pe separatiştii ceceni.
Activiştii pentru drepturi civile critică însă legea, susţinând că pleasează FSB-ul deasupra legii, conferindu-i puteri peste limita rezonabilului. De la creearea lui, odată cu prăbuşirea Uniunii Sovietice, FSB a primit puteri din ce în ce mai mari, cu precădere de când a ajuns la putere Vladimir Putin, fost preşedinte, actualmente premier, după ce anterior fusese chiar director al serviciului.
Promulgarea acestei legi aruncă dubii şi asupra lui Medvedev care a încercat să se erijeze într-un promotor al democraţiei totale şi a libertăţii de expreis în Rusia.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M