Pensiile speciale pentru aleşi locali au trecut de votul final al Senatului pe 21 iunie. El a subliniat că din textul adoptat de parlamentari nu reiese clar cum ar urma să fie finanţate aceste pensii care nu respectă principiul contributivităţii.
Guvernul afirma în textul sesizării că, deşi legea a fost declarată neconstituţionala în urma primei sesizări, constata că punerea în acord cu decizia nu s-a făcut decât într-o mică măsură. Un prim argument al guvernului este că prevederile legii instituie un regim legal prin care o anumită categorie restrânsă de cetăţeni este favorizată. Ulterior, Executivul afirma că se creează discriminare între categoriile de demnităţi vizate.
Care a fost votul în Senat
Legea referitoare la pensiile aleşilor locali, care a fost declarată neconstituţională de CCR, a fost reexaminată şi adoptată de plenul Senatului cu 101 voturi "pentru", un vot "împotrivă" şi şase abţineri, după o dezbatere foarte scurtă. Totodată, şi PNL a votat pensiile aleşilor locali.
Pe de altă parte, în iarnă, PNL a anunţat că se opune acestui proiect, deşi de principiu este de acord cu creştea veniturilor aleşilor locali, însă consideră că de acest aspect trebuie să se ocupe următoarele guverne.
"Este clar că primarii lucrează pentru comunităţile pe care le reprezintă şi pentru munca lor încă nu sunt plătiţi la adevarata valoare. Salariul lor e foarte mic în comparaţie cu prestanţa muncii pe care o prestează. Orice guvern care va veni trebuie să aibă prioritate creşterea salariilor primarilor şi aleşilor locali în general. (...) Grupul PNL se opune acordării de pensii speciale oricărei categorii speciale, nu avem nimic cu primarii, însă nu trebuie să existe niciun fel de excepţii", a spus senatorul liberal Octiavian Motoc în timpul dezbaterilor.
Senatorul Nicolae Vlad Popa a spus că membrii Comisiei de constituţionalitate au susţinut un raport care este împotriva unei decizii a CCR, care a decis că proiectul de lege este discriminatoriu. La rândul său, preşedintele Comisiei de constituţionalitate, Ovidiu Donţu a declarat că a fost analizată în două rânduri şi că textul supus plenului este constituţional, subliniind că raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi.
Comisia de constituţionalitate, sesizată pentru a face un raport suplimentar pentru proiectul pensiilor aleşilor locali, a votat ieri cu majoritate de voturi şi cu o abţinere un raport suplimentar prin care susţine raportul anterior. Membrii Comisiei au asumat astfel soluţia Camerei Deputaţilor privind punerea legii în acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Când ar uma să intre în vigoare legea
Astfel, potrivit amendamentelor aprobate, legea intră în vigoare la 1 ianuarie 2017, iar banii vor fi alocaţi de la bugetul local. Pensia de ales local nu se poate cumula cu cea de parlamentar, iar cei care au condamnări cu executare în exercitarea atribuţiilor de ales local- primar, viceprimar, preşedinte de Consiliu judeţean şi vicepreşedinte- nu vor beneficia de această lege.
CCR a admis prima sesizare a Guvernului, în iarnă. Argumentele judecătorilor
Curtea Constituţională a admis, la începutul anului, contestaţia Cabinetului Cioloş privind constituţionalitatea legii privind pensiile aleşilor locali.
Judecătorii au invocat faptul că nu este indicată sursa de finanţare, dar au arătat şi că actul normativ discriminează între categoriile de aleşi locali, simplii consilieri locali şi judeţeni fiind exceptaţi de la lege. Senatul este for decizional în cazul acestui proiect de lege. Legea propune ca primarul unei comune să câştige, după ce împlineşte 65 de ani, un supliment la pensie de aproximativ 1.500 de lei. Un edil, care a condus un oraş mare timp de 3 mandate, poate ajunge la aproximativ 5.200 de lei, separat de pensie. Iar preşedinţii de consilii judeţene, după patru ani de mandat, ar urma să încaseze aproximativ 1.300 de lei.
