Premierul Călin Popescu Tăriceanu a propus reprezentanţilor confederaţiilor sindicale, în discuţia de miercuri de la Guvern, să accepte ca salariul minim să fie majorat la 540 de lei de la 1 octombrie şi la 600 de lei de la 1 ianuarie 2009. Premierul a mai propus sindicatelor ca, în cadrul unei strategii pe termen lung, creşterea salarială să fie graduală şi anuală, astfel încât salariul minim brut să crească anuală de aproximativ 100 de lei, pentru a se apropia la jumătate din salariul mediu. Tăriceanu a precizat că a înaintat această propunere în urma discuţiilor de săptămâna trecută cu sindicatele şi în urma unei analize a ministerelor Finanţelor, Muncii şi a Băncii Naţionale, efectuată în ultimele zile.
După întâlnirea de miercuri de la Palatul Victoria, liderul BNS, Dumitru Costin, a precizat că va trebui ca acordul să fie asumat nu doar de guvern, ci de întreaga clasă politică din România. "Ce discutăm acum nu ţine de un obiectiv pe termen scurt, ci de unul pe termen mediu şi lung, şi anume să ajungem sa plătim în mod serios, responsabil munca în această ţară, astfel încât să stopăm fenomenul migraţiei", a spus preşedintele BNS.
Preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatului Român, Marian Miluţ, a declarat că sindicatele şi patronatele s-au declarat de acord cu un salariu minim de 540 începând cu data de 1 octombrie. "S-a luat în discuţie şi o viziune pe care s-au putea dezvolta salariul minim până în 2014, o grilă de dezvoltare care ar putea să realizeze un raport de 50 % între salariul mediu şi salariul minim pe economie. Deocamdată ne aflăm la o situaţie de 30% salariul minim din salariul mediu. Sindicatele solicită să se treacă şi cifre pentru salariul minim, repectiv la anul să se înceapă negocierile de la 600 de lei salariul minim. S-a introdus şi un punct suplimentar faţă de propunerea guvernului. Mai exact în luna a cincea şi în luna a zecea să se facă negocieri cu privire la salariul minim şi la nivelul de salarizare din România. Important este că este prima dată când se încearcă o predictibiliate a veniturilor salariale din România. Nu s-a semnat acordul, s-a dat timp o săptămână pentru ca toate confederaţiile să discute acest lucru. Sperăm ca în aproximativ o săptămână să ajungem la un numitor comun", a declarat Marian Miluţ, reperezentantul patronatelor la discuţiile de la guvern.
Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, prezent la
discuţia cu sindicatele, a arătat că, potrivit calculelor Comisiei
Naţionale de Prognoză, salariul minim pe economie ar urma să ajungă
până în 2014 la 1.325 lei.
Promisiunea majorării salariilor într-o nouă etapă în 2009 este însă
incertă în condiţiile în care în toamnă vor avea loc alegeri ce vor
duce la formarea unui nou guvern. Oferta premierului reprezintă însă o oarecare concesie având în vedere
că iniţial Tăriceanu a refuzat categoric să dea curs revendicărilor
sindicale.
Săptămâna trecută, Guvernul şi sindicaliştii au avut o primă rundă de
negocieri pe tema creşterii salariului minim pe economie, la finalul
întrevederii Tăriceanu afirmând că va chema la discuţii reprezentanţii
BNR, care vor explica sindicaliştilor impactul pe care îl are o astfel
de măsură asupra inflaţiei. Şeful Executivului a spus că solicitarea sindicaliştilor privind
creşterea salariului minim pe economie este "legitimă", având în vedere
că promovează "în mod normal" interesele angajaţilor, dar că aceştia
pierd din vedere prevederile acordului încheiat cu Guvernul în
decembrie 2007. Potrivit acordului, Executivul s-a angajat să crească
salariul minim pe economie de la 500 la 540 de lei, la 1 iulie 2008,
dar numai în situaţia menţinerii echilibrelor macroeconomice: creşterea
PIB-ului, creşterea productivităţii şi inflaţia. Premierul a amintit că
ultima condiţie, referitoare la inflaţie, nu este îndeplinită. În replică, preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, declara că sindicatele au
prezentat o simulare, din care reiese că o creştere a salariului minim
nu ar avea un impact inflaţionist "deosebit".
