În urma discuţiilor, cei doi au pledat pentru intensificarea legăturilor celor două biserici, condamnând conflictele militare, persecutarea creştinilor, secularismul, consumismul şi adoptând o poziţie comună pentru apărarea valorilor creştine fundamentale.
Cozmin Guşă vede în această întâlnire "cel mai sofisticat eveniment de tip geopolitic", în care nu războiul, înarmarea sau economia sunt pe primul plan, ci cultura şi mai ales cultura de de tip religios.
"De departe, această întâlnire este cel mai greu test de descifrat pentru geopoliticienii momentului, pentru că geopolitica nu înseamnă doar război, după cum ştim, nu înseamnă doar înarmare sau dezarmare, doar luptă economică, ci înseamnă şi o influenţare de sorginte culturală, care în forma ei primară înseamnă religie. Această întâlnire, de departe se vede şi cu ochiul liber şi de noi, specialiştii, a fost influenţată de către Moscova în primul rând - şi aici ne gândim şi la grupului statelor emergente, fostul BRICS; dintr-o zonă adiacentă a BRICS-ului provine şi actualul Papă, element deloc de neglijat. Deci faptul că acest eveniment a fost influenţat de Moscova înseamnă că într-un fel sau altul se contrapune unei mişcări geopolitice de tip euroatlantic, care este inspirată de Washington în acest moment şi pe care o vedem perpetuată în anumite locuri din UE, în special la Londra, mai puţin la Berlin.", a explicat consultantul politic Cozmin Guşă la Realitatea TV.
Cozmin Guşă consideră faptul că cei doi înalţi prelaţi trimit mesaje de sorginte geopolitică, la finalul unei întâlniri de tip ecumenic, este de maximă importanţă şi total neobişnuit.
"Eu înţeleg din mesajul Papei sau Patriarhului că se pune în acest moment problema unei insule a creştinătăţii. Mă duc în spate cu mulţi ani, la perioada cruciadelor, când solidaritatea europeană s-a manifestat pentru prima dată, un precursor al luptei preuropeniste împotriva islamului. Sigură că în traducere sumară a ceea ce am văzut pe agenţiile româneşti, a părut o readunare a creştinismului sub stindardul catolicismului şi a ortodoxismului. Eu nu cred că cei doi s-au referit doar la asta, nu cred că au fost excluse de aici mişcările protestante şi neoprotestante, care sunt azi majoritare spre exemplu în SUA. Numai că ele fiind neorganizate sub acest principiu al unicefalităţii naţionale sau multinaţionale, nu pot să fie incluse într-o întâlnire de tip ecumenic creştinesc", a adăugat el.
În termeni geopolitici, întâlnirea dintre Suveranul Pontif şi Patriarhul Kirill se rezumă astfel, spune consultantul român, "pornind inclusiv de la referirea la Ucraina, care fiind făcută de comun acord şi cu Patriarhul Kirill la masă, nu are cum să vizeze partea euratlantică, ci vizează partea eurasiatică":
"Eu înţeleg că domnul Putin, poate domnii din FSB - din care eu nu mă îndoiesc că face parte şi Patriarhul Kirill în calitatea sa de fost "ministru de Externe" al Bisericii Ortodoxe ruseşti la Vatican... Din acest unghi, Patriarhul Kirill execută o misiune în sprijinul câştigării de simpatie pentru acest pancreştinism, care să nu mai vizeze o organizaţie politică, cum e UE, ci o organizaţie mai largă care să transceadă. Asta se contrapune strategiei actuale conform căreia vedem reînvierea Războiului Rece în măsura luptei pe plan militar între NATO - reprezentat de SUA - şi partea eurasiatică - reprezentată în mod evident de Moscova, cu China care o secondează. Deci, asistăm de departe la cel mai sofisticat eveniment de tip geopolitic, în care nu războiul, nu înarmarea, nu economia e pusă pe primul plan, ci cultura şi mai ales cultura de la nivel primar, respectiv cultura de tip religios", a precizat consultantul politic.
"Să vedem care va fi răspunsul. Am văzut pe canalele care aparţin zonei euroatlantice dezbateri legate de problemele pe care Vaticanul le are, despre corupţia de la nivelul Bisericii Catolice, despre problemele de coordonare politică sau de tip FSB pe care Biserica Ortodoxă rusă le are. Nu se vorbeşte neapărat în numele Dumnezeu în Biserica Ortodoxă rusească; se vorbeşte în numele Serviciului Secret, de unde au făcut şi fac parte marea majoritate a liderilor ortodoxiei ruseşti, respectiv FSB. Acum, în Europa nu există azi lideri. În urma jocului foarte prost inspirat al doamnei Merkel, Germania nu mai poate juca rolul de lider informal al UE, pentru că decizia dânsei cu migranţii au aşezat-o într-o zonă susceptibilă pentru domnia sa de a nu fi coerentă proiectului de reunificare a UE. Franţa e un lider foarte slab, aşa că, în acest moment, ne aşteptăm ca primul cuvânt de spus în UE să vină de la Washington, asta din cauza slăbiciunii liderilor europeni, şi a greşelilor doamnei Merkel", a mai spus consultantul politic Cozmin Guşă în cele din urmă.
