Numărul găştilor de cartier a scăzut fie pentru că membrii acestora au fost arestaţi, fie pentru că ei fac "naveta" în străinătate pentru a comite infracţiuni. Pe de altă parte,"băieţii de cartier" s-au reunit în grupuri care, de regulă, îşi petrec timpul la colţul străzii, drogându-se ori consumând alcool, iar atunci când nu au bani, pentru a-şi asigura doza zilnică, tâlhăresc, fură din locuinţe ori sparg maşini, se mai arată în studiu.

În 2006, existau în Bucureşti, conform statisticilor Poliţiei Capitalei, 89 de găşti de cartier, iar un an mai târziu, erau identificate şi supravegheate un număr de 83. Ultimul "recensământ" contorizat de poliţişti, pe acest segment, arată că, în prezent, îşi mai fac simţită prezenţa 54 de găşti de cartier.

Pentru membrii găştilor de cartier, spun poliţiştii, "munca nu este considerată o vocaţie, ci un mijloc de a câştiga bani care poate fi înlocuit cu activităţi ce produc venituri mult mai mari şi mult mai uşor, indiferent dacă sunt ilegale". Mai mult, membrii găştilor resping orice formă de autoritate şi se revoltă împotriva oricărei forme instituţionale, sfidându-le prin acte de vandalism ori distrugere.

În ceea ce priveşte grupurile de tip "colţ de stradă",  analiza poliţiei specifică faptul că în anul 2006 existau 51 de astfel de găşti, iar în 2007, numărul lor scăzuse la 44.

În 2007, poliţiştii au reuşit să-i separe pe membrii a 83 de găşti de cartier şi grupuri care îşi făceau "veacul" în colţul străzii, în vreme ce în anul 2006, doar 40 de grupuri au fost separate. Mulţi dintre membrii acestor bande au ajuns după gratii pentru săvârşirea mai multor infracţiuni. În sectoarele 1 şi 6 au fost identificate şi destructurate cele mai multe grupări de acest gen, iar analiza prezentată de Departamentului Analiză şi Prevenirea Criminalităţii din Poliţiei Capitalei arată că, în aceste sectoare, criminalitatea şi infracţionalitatea a fost mai mare decât în celelalte.

O altă concluzie a poliţiştilor este că fenomenul consumului de droguri în cadrul acestor grupuri s-a accentuat, iar faţă de anii trecuţi, în 2008, s-a constatat că infracţiunile sunt comise în alte zone decât în cele în care membrii grupărilor trăiesc.