Gruparea columbiană de gherilă FARC intenţionează să elibereze şase ostatici, dar preşedintele spune că nu va accepta propunerea

"Anunţăm eliberarea unilaterală a şase prizonieri", potrivit unui comunicat datat din 17 decembrie, semnat de biroul politic al Forţelor Armate Revoluţionare din Columbia şi difuzat de agenţia Anncol, folosită adesea pentru transmiterea unor astfel de mesaje.

Operaţiunea se va desfăşura în două etape: mai întâi vor fi puşi în libertate patru membri din forţele de securitate, trei poliţişti şi un soldat, iar apoi doi oficiali politici - fostul guvernator al provinciei Meta, Alan Jara, reţinut în 2001, şi deputatul Sigifredo Lopez, captiv din 2002.

FARC a mai precizat că ostaticii vor fi transferaţi unei "comisii" conduse de senatoarea de opoziţie Piedad Cordoba. "Condiţiile - cum, unde şi când - vor fi precizate în timp util", a adăugat gruparea în comunicat.

Contactată de postul de radio columbian RCN, Piedad Cordoba şi-a exprimat dorinţa de a beneficia de ajutorul preşedintelui venezuelean Hugo Chavez, pentru facilitarea acestei eliberări. Ea a adăugat că trebuie consultat şi Guvernul în acest sens.

Preşedintele Alvaro Uribe a pus capăt brusc misiunii precedente de mediere a Caracasului, în 2007, înainte de a duce la eliberarea unilaterară a şase ostatici, printre care Clara Rojas, fosta directoare de campanie a lui Ingrid Betancourt.

Cordoba a declarat că organizarea preluării ostaticilor până la sfârşitul anului 2008 nu va fi un lucru uşor. "Ne vor spune când, dar cred că va avea loc în primele zile din ianuarie" 2009, a explicat ea.

Cei şase ostatici fac parte dintr-un grup de 28 de prizonieri "politici", ceea ce înseamnă, potrivit mişcării de gherilă. că pot fi eliberaţi în schimbul a 500 de combatanţi FARC arestaţi de autorităţi. La începutul anului 2008, gruparea de gherilă deţinea între 350 şi 700 de ostatici, dintre care 50 erau prizonieri "politici". Şase dintre aceştia cu fost eliberaţi unilateral, în urma medierii lui Piedad Cordoba.

Cincisprezece dintre prizonieri, inclusiv Ingrid Betancourt şi trei americani, au fost puşi în libertate la 2 iulie, în urma operaţiunii militare Jaque. Un alt ostatic, Oscar Tulio Lizcano, a reuşit să fugă împreună cu un gardian dezertor, la 26 octombrie.

La 6 decembrie, preşedintele Uribe a afirmat că deţine informaţii potrivit cărora FARC "face planuri" pentru eliberarea altor ostatici, dar că nu va permite grupării să întindă "o nouă cursă" autorităţilor.

"În prezent, FARC, cu sprijinul unui lider politic, este pe punctul de a ne întinde o nouă cursă: Guvernul este informat cu privire la existenţa unor planuri de eliberare umanitară", a afirmat el. "De la început, spunem că nu vom accepta acest lucru, pentru că este o adevărată farsă", a adăugat Uribe.

Anunţul FARC pare să intervină ca răspuns la un dialog propus la 19 septembrie de un grup de politicieni de stânga, printre care Piedad Cordoba.

Gruparea, fondată în 1964, numără , potrivit estimărilor, între 7.000 şi 10.000 de membri. FARC ar fi acceptat "schimbul epistolar" propus de 150 de intelectuali, care au întrebat la începutul lunii decembrie dacă este pregătită să renunţe la arestări.

Aceasta este prima iniţiativă concretă a FARC după operaţiunea Jaque şi după ce Alfonso Cano i-a succedat fondatorului istoric al grupării, Manuel Marulanda, al cărui deces a fost anunţat în luna mai.