Epizootia de gripă aviară, care decimează efectivele de păsări din Asia de Sud-Est de la sfârşitul anului 2003, a pătruns în vara acestui an în Europa, determinând o mobilizare mondială în faţa riscului izbucnirii unei pandemii de gripă umană.

Fără a şti dacă ameninţarea se va concretiza în termen de un an, zece sau chiar mai mulţi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut statelor să se pregătească pentru a face faţă unei boli care încă nu există - prima epidemie mondială de gripă a secolului XXI. Conform celor mai sumbre scenarii, aceasta ar putea provoca în câteva luni moartea mai multor persoane decât pandemia de SIDA în zece sau 20 de ani.

Reapărut în Asia la sfârşitul anului 2003, după ce se dovedise deja letal în forma umană în 1997, virusul înalt patogen H5N1 al gripei aviare nu a afectat în mod grav comunităţile umane, dar a provocat deja moartea a 70 de persoane în Asia. OMS şi mulţi experţi consideră că acest virus are potenţialul de a deveni pandemic, în cazul în care mutaţii genetice simultane îi vor permite să se transmită cu uşurinţă la om şi să devină transmisibil între oameni. Experţii supraveghează şi alţi viruşi aviari, în special H7.

În secolul XX, au avut loc trei pandemii de gripă - cea mai gravă, "gripa spaniolă", a provocat moartea a 20 - 50 de milioane de persoane în intervalul 1918 - 1919, fiind urmată de "gripa asiatică" din 1957 (circa patru milioane de victime) şi "gripa de Hong Kong" din 1968, care a provocat moartea a circa două milioane de persoane.

Conform unor lucrări publicate în octombrie în revistele Science şi Nature, pandemia de gripă spaniolă a fost provocată de un virus aviar (H1N1), care s-a modificat progresiv, devenind transmisibil între oameni. Următoarele două pandemii, mai puţin virulente, au fost provocate de viruşi adaptaţi rapid la om, printr-un schimb de gene între virusul uman şi virusul aviar al gripei, care a dus la apariţia unui hibrid. Ambele scenarii sunt luate în considerare în momentul de faţă, omul nedispunând de apărare imunitară eficientă în cazul unui virus cu care nu a mai fost confruntat.

În faţa acestui potenţial pericol, OMS, care supraveghează şi apariţia noilor viruşi gripali, a cerut în ultimii ani industriei farmaceutice să desfăşoare programe de cercetare pentru obţinerea de vaccinuri adaptate, solicitând statelor să acorde sprijin acestui demers. Mai multe ţări, printre care se numără Statele Unite şi Franţa, au comandat vaccinuri "prepandemice" împotriva actualei forme a virusului H5N1 al gripei aviare sau au rezervat vaccinuri pandemice, care nu vor putea fi produse decât după identificarea virusului transmisibil la om şi susceptibil de provocarea unei pandemii.

Deşi vaccinurile antigripale sunt folosite de numai 5 la sută din populaţia lumii, industria farmaceutică şi OMS consideră că este necesară o creştere importantă a capacităţilor de producţie de vaccinuri împotriva gripelor sezoniere. OMS a recomandat şi stocarea de antivirale (a căror eficacitate împotriva unui virus necunoscut nu este dovedită), acestea devenind singurul mijloc disponibil pentru reducerea răspândirii virusului până la apariţia vaccinurilor adaptate.

Sursa: Mediafax