Grafferul Banksy “mâzgăleşte” America VEZI FOTO

Cu stilul lor de neimitat, stencilurile marca Banksy pot fi găsite unde nici nu te aştepţi. La colţuri de stradă, pe pereţii caselor private sau pe clădiri administrative din mai toată lumea, din teritoriile palestiniene la Los Angeles şi înapoi în Bristol, oraşul lui natal, desenele britanicului Banksy devin puncte de reper urbane.

Fiind în turneu în America de Nord cu filmul Exit Through the Gift Shop pe care l-a realizat, artistul de stradă a cărui identitate presa britanică se chinuieşte s-o dezvăluie de ani buni şi-a lăsat mesajele umoristice, anarhice şi îmbibate de critică socială caustică vopsite în SUA. Trecătorii au admirat, autorităţile au încercat să scape de ele, rivalii le-au vandalizat acoperindu-le cu propriile desene sau mesaje, iar fanii artistului le-au fotografiat şi le-au pus în circulaţie în mediul online.

În perioada în care filmul a fost difuzat în San Francisco, cinci desene de Banksy au şi apărut pe pereţii de prin oraş. Luna trecută, alte şase s-au ivit în oraşele canadiene Toronto şi Ontario. Unul dintre desene, scrie The Independent, îl înfăţişează pe un om de afaceri de gâtul căruia atârnă o pancartă roşie pe care scrie “0% interes pentru oameni” un joc de cuvinte mucalit ce exploatează dublul sens al cuvântului “interest” în engleză: “interes” şi „dobândă”.

În Detroit, un desen vorbeşte în cheie ecologică: un băiat tânăr desenat pe un perete gri ţine în mână o cutie cu vopsea roşie lângă cuvintele “Îmi amintesc când în loc de tot ce e aici erau copaci” (“I remember when all this was trees”). În cartierul chinezesc din Boston, un graffer desenat a lăsat peste sloganul “urmează-ţi visele” textul “anulat”, iar în New York, un bărbat în costum are la gât un semn pe care se citeşte “Sunt dispus să lucrez pentru idioţi”.

Desenele lui Banksy au mai fost reperate în SUA în 2008 în oraşul New Orleans, devastat cu trei ani înainte de uraganul Katrina. Unul dintre cele mai bune desene portretizează doi militari care fură aparatură electrocasnică dintr-o casă şi o pun într-un cărucior de supermarket – aluzie la starea de urgenţă decretată de administraţia SUA în 2005 în timpul căruia armata şi poliţia au împuşcat mai mulţi indivizi care jefuiau imobillele sinistrate.

Mesajele textual-vizuale ale lui Banksy nu au iertat nici fosta închisoare de maximă securitate de pe insula Alcatraz, un simbol al luptei autorităţilor new-yorkeze cu crima organizată. În apropierea debarcaderului de unde pleacă vapoare către insulă, Banksy a desenat un şobolan – cel mai frecvent motiv în operele sale stradale, cu o lopată în labe, sugerând că încearcă să sape un tunel pentru a evada din închisoare.

De când Bansky a devenit cel mai cunoscut şi apreciat artist stradal din lume, lucrările lui au ajuns să fie marfă. De exemplu, o bucată de zid cu un desen al acestuia realizat în vestul Londrei a fost vândut la licitaţie de proprietarul imobilului cu 208.100 de lire steline. Potrivit presei engleze şi americane, un desen de Banksy creşte valoarea unei proprietăţi imobiliare cu cel puţin 50.000 de dolari.

Deşi în ultima vreme a realizat o expoziţie şi un film documentar, identitatea lui Banksy rămâne o enigmă. Artistul preferă să fie anonim, mai ales că legile britanice împotriva vandalismului sunt destul de dure, iar poliţia din Bristol ar face orice să pună mâna pe grafferul care le-a dat atâta bătaie de cap.

Ziarul The Mail on Sunday susţine că a reuşit să-l identifice pe Banksy pornind de la o fotografie din 2004 care l-ar înfăţişa pe acesta înarmat cu un spray cu vopsea la muncă în faţa unui perete în Jamaica. Bărbatul din fotografie s-ar numi Robin Gunningham, dar ipoteza n-a fost niciodată confirmată.