Google vs China: cum se schimbă geopolitica în epoca Internetului

Acum o săptămână am avut parte de cea mai curajoasă mişcare diplomatică a ultimilor ani: Google a ameninţat că se retrage din China acuzând o serie de atacuri informatice, precum şi cenzura practicată de guvernul comunist de la Beijing. Decizia propriu-zisă nu a fost încă luată, Google aşteaptă probabil încă o mişcare necugetată din partea autorităţilor chineze, însă simpla postare de pe blogul oficial Google a fost suficientă pentru ca discuţia din jurul deciziei să fie aprinsă şi la o săptămână după anunţarea ei.

În decursul zilelor care au urmat anunţului Google, bulgărele nu a încetat să se rostogolească: “Aşteptăm o explicaţie din partea guvernului chinez”, spune Hillary Clinton într-un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. Yahoo şi-a declarat sprijinul pentru Google, lucru pe care însă Microsoft, un alt jucător important din industria de software, nu pare pregătit să îl facă. În fine, în lumina ultimelor analize făcute de Google, s-a ajuns la concluzia că e foarte posibil ca atacurile cibernetice din China să se fi realizat cu ajutor din partea angajaţilor companiei din Silicon Valley, după cum arată The Telegraph.

Dacă Google îşi menţine neînduplecarea, vom asista în perioada următoare la un război rece între cei doi combatanţi. Prima mostră o avem deja: Google a anunţat securizarea suplimentară a email-urilor şi oferă totodată pe blogul oficial sfaturi pentru evitarea cenzurii şi protejarea comunicaţiilor.

La nivel macro, însă, presa din afară caută încă resorturile deciziei Google, precum şi implicaţiile economice, politice, dar şi diplomatice pe care o astfel de măsură le-ar angrena. Analistul politic Emil Hurezeanu vede trei aspecte care trebuie luate în considerare în dosarul China vs Google: principiul de funcţionare al internetului, interesele comerciale şi relaţiile bilaterale China – SUA.

“În primul rând e o problemă ce ţine de o filosofie a internetului”, declară Hurezeanu pentru REALITATEA.NET. „La început acesta era omogen în întreaga lume, bazat pe cercetările americane, era în limba engleză şi avea un substrat de libertate în înţelesul fodatorilor SUA. Între timp, observăm că internetul evoluează diferit, chiar şi în lumea occidentală (vezi cazul Franţei). Ce se va întâmpla cu acest instrument care este internetul? Va deveni unul gnoseologic, axiologic, care serveşte libertatea?”, se întreabă Hurezeanu.

Analistul este de părere, totuşi, că interesul comercial primează: "Google se retrage la timp pentru a-şi salva principialitatea, morala. O face oportun, pentru că tocmai era pişcat pentru ceea ce face la el acasă, în Silicon Valley".

În privinţa relaţiilor bilaterale, Hurezeanu aminteşte că regimul de la Beijing este unul “în care libertatea este supravegheată de monopolul partidului comunist şi de o anumită transparenţă a controlului şi autocontrolului prin primatul unui singur partid politic. China va avea această particularitate acceptată de principalul ei partener şi adversar, care este America. Americanii sunt, din această cauză, cu piciorul pe frână”.

Presa tehnologică, prima care a reacţionat la anunţul Google, conştientizează că repercursiunile retragerii vor avea un ecou îndelungat în întreaga lume: “E clar că nu e doar o ştire tehnologică, are ramificaţii care vor ajunge în viitor în spaţiul politic internaţional”, spune Tech Crunch. MG Siegler nu crede, totuşi, că populaţia Chinei va ajunge să răstoarne guvernul comunist din pricina celui mai iubit motor de căutare de pe mapamond.

Slate France vede în Google un campion subit în lupta cu cenzura, vorbind despre zecile de cetăţeni chinezi care s-au perindat pe la sediul din Beijing al companiei pentru a depune flori, lumânări sau declaraţii de susţinere. Publicaţia crede că statul chinez a transmis un semnal negativ investitorilor externi: “O ţară care se pregăteşte să găzduiască în acest an Expoziţia Internaţională la Beijing şi care ţinteşte la un rol de vază pe scena internaţională nu este capabilă nici măcar să ofere celui mai mare motor de căutare din lume condiţiile necesare pentru a-şi exercita activitatea”.

Slate SUA crede că asistăm la o confruntare a ceea ce par a fi două dintre cele mai puternice forţe ale primului deceniu din secolul 21: “La fel ca şi China, Google a schimbat datele competiţiei pe pieţe extrem de importante, graţie avantajului în domeniul hardware, capacităţii de producţie şi ingineriei de înaltă clasă”. Prin plecarea Google, Slate este de părere că statul chinez ratează şansa de a deveni şi mai bogat: “În secolul 21, o ţară are nevoie de software performant pentru a se îmbogăţi. Trebuie să aibă o cultură care facilitează fluxul de informaţie, nu doar cel de bunuri”.

Doar Google ar fi putut părăsi China, laudă Wired curajul companiei al cărei slogan este “Don’t be evil”. Silicon Valley a realizat, în fine, că se poate substitui cel mai bine publisherilor de care dizidenţii din China şi din lumea întreagă au nevoie pentru a se face auziţi, spune Wired, cu referire atât la Google, cât şi la ajutorul dat de Twitter şi Facebook în Iran. Un lucru este sigur: plecarea Google va fi în mod sigur o pierdere pentru poporul chinezi, chiar dacă câştigul pentru libertatea de exprimare va fi unul mic.

Google a devenit principala armă americană în războiul cibernetic, este de părere The Guardian: “Când ataci Google, ataci, de fapt, infrastructura de bază a SUA, iar Washington-ul priveşte acest lucru ca pe o problemă majoră de securitate”. Peste Ocean, totuşi, Time are o altă părere decât The Guardian: “Silicon Valley nu mai e rege!”.

Nu cred că trebuie să ne facem iluzii că Google este un nou ambasador al drepturilor omului, conchide Emil Hurezeanu: “Google este imens pentru libertatea noastră, înseamnă mult. E însă ca şi cum ne-am dori dintr-o dată ca cele mai izbutite împliniri, instituţii, investiţii ale Occidentului liber să penetreze şi să prolifereze pretutindeni. Asta nu se va putea, pentru că relaţiile internaţionale sunt în continuare conduse de power politics, de echilibrul de putere şi de interese ale oportunităţii. Nu poţi declina interesul absolut al libertăţii cu interesele relative ale oportunităţii, nu pot intra întotdeauna într-o rezonanţă totală. Aşa că ne putem aştepta în continuare la mici gesturi eroice care tentează în continuare curajul moral, dar nu mai mult”.