Informaţiile oferite de sateliţi arată că gheaţurile maritime arctice, gheţarii, zăpada şi gheaţa din Groenlanda au reflectat mai puţină lumină solară înapoi în spaţiu în perioada 1979-2008.
Pământul şi apa sunt mai închise la culoare decât zăpada şi absorb, prin urmare, mai multă căldură.
Studiul estimează că gheaţa şi zăpada din emisfera nordică reflectă în medie 2,2 waţi de energie solară pe metru pătrat, mai puţin cu 0.45 waţi pe metru pătrat decât în anii 1970.
Echipa de cercetători americani a publicat rezultatele sale în revista Nature Geoscience.
"Efectul de răcorire este redus, iar acest lucru creşte cantitatea de energie solară absorbită de planetă. Această reducere în reflectarea energiei solare este mai mare decât s-a simulat până acum în modelele climatice", spune cercetătorul Mark Flanner, de la Universitatea din Michigan.
Cu cât se expune mai mult pământul şi apa, căldura absorbită creşte viteza de topire a zăpezii şi a gheţurilor din zonă.
Gheaţa maritimă din Arctica, de exemplu, s-a topit în ultimele decenii din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră, spun cercetătorii ONU. Multe studii prezic că gheaţa maritimă arctică va dispărea pe timpul verii secolul acesta, ameninţând supravieţuirea animalelor şi oamenilor din zonă.
Dr. Flanner spune însă că este imposibil să tragi concluzii dintr-un studiu despre rata topirii gheţarilor care este bazat pe doar 30 de ani de informaţii.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M