Sezonul de iarnă din Alpii europeni s-a dovedit un dezastru pentru multe pârtii de schi, din cauza lipsei zăpezii şi a temperaturilor prea ridicate. Această încălzire a ridicat întrebări: este vorba despre o anomalie temporară sau este semnul unui trend global? Oamenii de ştiinţă afirmă că gheţarii par să ofere unele răspunsuri.

Recesiunea gheţarilor la nivel planetar este considerată un indicator puternic al schimbărilor de climă. Oamenii de ştiinţă din Franţa au urmărit alarmaţi cum cei cinci gheţari aflaţi sub observaţie se topesc.

"Studiem variaţiile de volum, de consistenţă, rata de mişcare şi bineînţeles variaţiile de transparenţă ale gheţarilor. Aceste date sunt studiate de 100 de ani înapoi. Informaţiile ne permit să apreciem sănătatea gheţarilor şi schimbările de climă, gheţarii fiind un adevărat barometru", a declarat Christian Vincent, om de ştiinţă.

Un studiu publicat recent de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică avertizează că această creştere a temperaturilor va afecta economiile ţărilor care depind de practicarea sporturilor de iarnă. În această iarnă unele staţiuni situate la altitudini mai mici nu au fost deschise deloc, iar altele de la altitudini mai mari au funcţionat cu intermitenţe. În ultimii ani, zăpada artificială a reprezentat o soluţie care nu se mai dovedeşte viabilă în contextul creşterii temperaturilor.

"Continuăm să producem zăpadă artificială care a devenit vitală pentru schiat. În această iarnă temperaturile ridicate au făcut ca nici măcar zăpada artificială să nu mai fie suficientă. Cred că în viitor se va mai putea schia doar la mari altitudini, nu în staţiunile consacrate", a declarat Gilles Vanheule, directorul Oficiului pentru turism din Les Deux Alpes.

Întâlnirea miniştrilor mediului care a avut loc săptămâna aceasta în Germania, ca preambul la summit-ul G8 din iunie, a avut în program chestiuni legate de încălzirea globală, inclusiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi promovarea tehnologiilor nepoluante. E important să ştinm acum cât de repede şi ce se mai poate face pentru salvarea mediului alpin şi a staţiunilor de schi? Iar previziunile specialiştilor nu sunt tocmai liniştitoare.

"Viitorul gheţarilor e diferit în funcţie de previziunile legate de schimbările climatice. Dacă ne raportăm la scenariul cel mai optimist care preconizează o creştere cu 3 grade a temperaturii globale până în 2100, am calculat că gheţarii mai mici de 3400 de metri au toate şansele să se topească în următoarele decenii", a spus Christian Vincent, om de ştiinţă.