Germanii vor să introducă siesta la serviciu. Cum comentaţi?

Annelie Buntenbach, membru al comitetului director al DGB (Confederaţia germană a sindicatelor) şi al Consiliu de Administraţie al Agenţiei pentru forţa de Muncă a venit cu o propunere mai puţini obişnuită. sindicalista a cerut pentru muncitorii germani dreptul a avea o siestă, invocând motive medicale.

"Un pui de somn după-amiază reduce riscul unui infarct şi dă un plus de energie", a spus sindicalista, citată de The Guardian. Potrivit cercetătorilor de la Şcoala de sănătate Publică de la Harbard şi Universitatea din Atena, la muncitorii greci care fac o siestă în timpul serviciului există un risc cu 37% mai mic de deces din cauza unor maladii coronariene.

Ideea este deja implementată în mai multe mari companii germane, cum ar fi BASF, Opel, Hornsbach sau Lufhansa. În aceste companii, unde există încăperi speciale destiante siestei, angatorii spun că profită de o productivitate sporită a muncitorilor odihniţi.

O parte dintre nemţi se arată încântaţi de idee, însă sunt şi voci care spun că, dacă se odihnesc la serviciu, ajung mai târziu acasă, ceea ce nu este bine.

Introducerea siestei vine însă să demonteze exemplul cancelarului Merkel, care a declarat recent că muncitorii din Europa de Sud lucrează mai puţin decât nemţii, şi acesta ar fi unul dintre motivele pentru care se confruntă cu probleme financiare. Mai mult scrie AFP, potrivit statisticilor, un german munceşte în medie 1390 de ore pe an, mult mai puţin decât un grec, care munceşte 2.119 ore sau un italian, care munceşte 1.773 de ore.

Siesta este practicată în mod curentă în ţările calde, cum ar fi Spania, Portugalia, Grecia, Malta sau Cipru, unde lucrul se întrerupe în orele prânzului şi este reluat la ora 15 sau 16, dar muncitorii lucrează până mai târziu. Autorităţile încearcă însă să modifice legislaţia, pentru că, dacă muncitorii muncesc până târziu, dorm mai puţin şi sunt mai puţin eficvienţi. De asemenea, guvernul vrea să răspundă exigenţelor mondializării.

În China, dreptul la siestă este înscris în Constituţia din 1948, iar în Japonia din ce în ce mai multe companii au amenjat camere de odihnă, uneori impusă forţat angajaţilor.

Pentru români, introducerea siestei în programul de lucru nu e o prioritate. Mai întâi, românii trebuie să aibă un loc de muncă şi unul de calitate, afirmă Dumitru Costin, lider al Blocului Naţional Sindical: "Nemţii şi-au rezolvat problema asta, Germania a ieşit din recesiune, noi încă respirăm pe o nară. La noi sunt foarte mulţi oameni care nu au loc de muncă, să luăm acum modelul grecilor care o duc într-o siestă continuă? Să ajungem şi noi la nivelul Germaniei, că ne despart zeci de ani de muncă, şi apoi ne-om gândi şi la sieste. Noi şi aşa suntem artişti şi facem sieste pe banii angajatorului".


Nici nu ar avea cum să fie introdusă siesta în programul de lucru, cel puţin la ei în fabrică, spune Vasile Stângă, vicepreşedinte al Sindicatului Antioniotice Iaşi: "Nu ne-ar permite fluxul tehnologic, pe care nu-l putem întrerupe. Şi pauza de masă de face prin rotaţie, pleacă unii, rămân alţii, dar siesta ar însemna toţi odată, ar trebui să-i culci pe toţi, nu? Sau să-i trimiţi să joace mingea! Nu cred că se pune problema de siestă în România, noi ar trebui să muncim mai mult, timp de somn e destul în afara programului de lucru".