O dată la câţiva ani, ideea unei armate europene ajunge din nou în atenţia publică pentru a genera tărăboi între aliaţii care nu doresc o alternativă la NATO. Însă, Germania a reuşit în acest an să facă un pas radical în direcţia realizării unei armate europene, fără să stârnească mare interes politic, după ce a anunţat o integrare a forţelor armate cu Cehia şi România, scrie Foreign Policy, potrivit News.ro.
Ideea unei armate europene este atât o fantezie, cât şi o „sperietoare" pentru ţările UE. În acest sens, fiecare federalist susţine că o forţă comună de apărare este necesară pentru a ridica poziţia în lume a Europei, dar britanicii şi-au exprimat oroarea cu privire la o potenţială alianţă militară care este rivală NATO.
Totuşi, germanii, românii şi cehii au făcut un pas radical în direcţia realizării unei armate europene, evitând în acelaşi timp orice tărăboi politic prin anunţarea integrării forţelor armate.
Armata română nu se va alătura în totalitate Bundeswehrului, iar acelaşi lucru este valabil şi pentru forţele armate din Cehia.
România şi Cehia vor integra în schimb, în următoarele luni, o brigadă în armata Germaniei.
Brigada Mecanizată 81 „General Grigore Bălan", care este dislocată în garnizoana Bistriţa, se va alătura în următoarele luni Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr.
Iar Brigada 4 de Desfăşurare Rapidă a Cehiei, care a participat la operaţiunile militare din Afganistan şi Kosovo, va deveni parte din Divizia 10 Armată a Germaniei.
În acest sens, cehii şi românii vor urma în calea a două brigăzi olandeze, dintre care una s-a alăturat deja Diviziei Forţelor de Răspuns Rapid a Bundeswehr, iar cealaltă s-a alăturat Diviziei Armate 1 a Germaniei.
„Guvernul german demonstrează că este deschis să acţioneze în direcţia integrării militare europene – chiar dacă alţii de pe continent nu sunt", a declarat profesorul de politică internaţională Carlo Masala de la Universitatea Bundeswehr.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat în mod repetat ideea unei armate europene, care a fost adeseori luată în râs sau ignorată de liderii Uniunii Europene.
Există puţin sprijin printre ţările europene cu privire la forma pe care ar putea să o aibă o asemenea armată şi ce capacităţi vor ceva armatele naţionale pentru a susţine apărarea Europei.
Prin urmare, progresul ar putea să fie unul extrem de încet, dar asta nu înseamnă că nu sunt luaţi paşi importanţi pentru crearea unei forţe comune a UE.
Bruxelles a anunţat în martie crearea unui comandament militar comun, care este responsabil doar pentru misiunile de antrenament din Somalia, Mali şi Republica Centralafricană.
Însă, Germania doreşte să construiască ceva mult mai ambiţios – adică o reţea de mini-armate europene conduse de către Bundeswehr.
„Această iniţiativă a venit ca un rezultat al slăbiciunii Bundeswehrului. Germanii au realizat că trebuie să umple găurile care există în forţele tereste ale Bundeswehrului... tocmai pentru a obţine influenţă politică şi militară în NATO", a declarta Justyna Gotkowska, o analistă pe securitate nord-europeană de la think-tank-ul polonez Centru pentru Studii Estice.
Pentru Germania, cea mai mare şansă o reprezintă obţinerea sprijinului din partea partenerilor juniori pentru a=şi întări rapid armata – iar o reţea de miniarmate sub conducere germană reprezintă cea mai realistă opţiune pentru o forţă de securitate comună a Europei.
„Este o încercare de a preveni o prăbuşire completă a securităţii comune europene", a declarat Carlo Masala.
Însă, aceste „găuri" reprezintă o subestimare pentru Bundeswehr.
Guvernul RFG investea aproximativ 2,7% din PIB în '89 pentru Apărare.
Aceste cheltuieli militare au scăzut la 1,4% până în anii 2000 şi s-au păstrat la un nivel asemănător în ultimii 17 ani, departe de obiectivul de 2% din PIB negociat de aliaţii NATO la summitul din Ţara Galilor.
Puterea militară germană este cu mult în spatele Franţei şi Marii Britanii.
De asemenea, creşterea cheltuielilor militare reprezintă un subiect extrem de controversat în Germania, având în vedere rănile lăsate în urmă de al Doilea Război Mondial.
Pentru România şi Cehia, această iniţiativă reprezintă o metodă de a creşte implicarea germanilor în securitatea Europei.
„Este o acţiune în direcţia unei independenţe militare mai mari pentru securitatea europeană. Marea Britanie şi Franţa nu s-au arătat disponibile pentru a prelua conducerea asupra securităţii Europei", a declarat Masala.
Franţa este o putere militară, dar s-a arătat ezitantă faţă de eforturile multinaţionale ale NATO, în vreme ce britanicii s-au opus dur şi chiar au lansat ameninţări împotriva unei armate a UE.
Pentru România şi Cehia, aceasta este o oportunitate de a aduce trupele la acelaşi nivel de antrenament ca armata Germaniei.
Între timp, olandezii sunt bucuroşi că această integrare a forţelor militare le va permite să se antreneze cu tancuri, după ce şi-au vândut ultimele tancuri în 2011.
Puţini s-au opus integrării brigăzilor olandeze şi române în diviziile germane, în special pentru că nimeni nu a observat. De asemenea, nu se ştie dacă vor exista consecinţe politice pentru ţările care au acceptat să-şi integreze brigăzile în Bundeswehr.
