"În România, de-a lungul timpului, universităţile au fost prizonierele unui grup restrâns de oameni. Uitaţi-vă la liderii de opinie omniprezenţi în media. Sunt doi-trei, nu mai mulţi, care au fost şi miniştri şi care au avut ocazia să facă ceva şi nu au făcut nimic. Un grup restrâns de oameni pe care eu i-am numit mandarini", a spus Funeriu, în cadrul dezbaterii "Educaţie şi reformă", organizată marţi de către Institutul de Studii Populare.
Funeriu a dat ca exemplu de rezistenţă la reformă modul în care au decurs dezbaterile pe marginea Legii educaţiei naţionale, contestatarii acesteia neglijând problemele grave ale învăţământului românesc în favoarea unor chestiuni cu o importanţă mai redusă. "Discuţiile nu au fost despre curiculă, ci cum se aleg rectorii. Cum să avem nu autonomie, ci abuz de putere", a susţinut ministrul Educaţiei.
Acesta a spus că noile criterii pentru accederea la gradele de conferenţiar şi profesor universitar au provocat nemulţumiri în mediul academic printre "aceeaşi veşnici membri în comisii, comitete, veşnici evaluatori de granturi (...) care doar şefi la hidrant nu s-au pus", însă vor permite ascensiunea în mediul academic a unor oameni tineri, pe criterii strict de valoare. Funeriu a avertizat, odată cu apropiatele alegeri în mediul universitar, că este nevoie ca valorile din mediul universitar să se impună. "Dacă universităţile din România nu vor înţelege că este ultimul moment în care trebuie să-i pună în funcţii de conducere pe oamenii de calitate, indiferent de vârstă, să ştiţi că situaţia nu va fi foarte bună", a declarat ministrul.
El consideră că este necesară reaşezarea criteriilor după care este evaluată perfomanţa universităţilor româneşti astfel încât rezultatele să fie corecte, fără distorsiunile introduse deliberat în perioada anterioară. "Producţia unei singure universităţi din Franţa, cea din Strasbourg, alma mater-ul meu, este cât producţia tuturor universităţilor din România", a exemplificat Funeriu. Ministrul Educaţiei crede că şi în mediul academic este necesară o evaluare corectă, pe modelul celei introduse în învăţământul liceal, la examenul de bacalaureat de anul acesta. "Ceea ce s-a întâmplat în învăţământul preuniversitar nu poate rămâne fără consecinţe în învăţământul universitar", a spus Daniel Funeriu.
În privinţa examenului de bacalaureat, ministrul consideră că anul acesta s-a pus capăt unei practici de care erau vinovaţi mai toţi actorii implicaţi. "Nu cred că va mai exista vreun ministru în România care să îndrăznească sau măcar să se gândească că ar putea îndrăzni să nu organizeze un bacalaureat corect. O reîntoarcere la obiceiuri ale trecutului ar fi mult mai gravă decât perpetuarea unei situaţii. Cârdăşia între părinţi, elevi, unele cadre didactice, directori, inspectori, practic toată lumea, a luat sfârşit. Este un bun câştigat pe care trebuie să-l apărăm cu toate resursele pe care le avem", a afirmat Daniel Funeriu.
Acesta susţine însă că şi miniştrii anteriori au avut o parte apreciabilă de vină pentru modul în care era fraudat examenul de bacalaureat. "În trecut, nu s-a ştiut că se fraudează? Dacă miniştrii de dinainte nu au ştiut, înseamnă că sunt singurii care nu au ştiut acest lucru. Iar dacă au ştiut şi nu au făcut nimic, cred că trebuie să ne punem o întrebare foarte serioasă în ceea ce priveşte modul în care se ajunge ministru în alte partide", a mai spus Funeriu.
Funeriu: Universităţile au fost prizonierele a doi-trei "mandarini"
Ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu, consideră că rezistenţa la reformă din învăţământul universitar are ca nucleu dur un grup de doi-trei foşti miniştri care au reuşit să transforme universităţile în prizoniere ale unor interese ilegitime.
Citeşte totul despre:
bacalaureat, Daniel Funeriu, educaţie, facultate, învăţământ, Ministerul Educaţiei, universitate







Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M