Funeriu susţine educaţia timpurie, împiedicarea abandonului şcolar şi stimularea performanţei

Ministrul a menţionat câteva dintre măsurile care ar trebui luate pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale, care sunt cuprinse şi în noua lege a educaţiei.

Astfel, Funeriu a amintit de ciclurile de învăţământ, spunând că trebuie favorizată educaţia timpurie prin trecerea clasei pregătitoare la învăţământul obligatoriu şi prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu pentru a încerca împiedicarea abadonului şcolar după clasa a opta.

"Învăţământul obligatoriu este până la 16 ani, adică până la sfârşitul clasei a IX-a când există cea mai larg deschisă uşă spre abandon, respectiv trecerea dintre clasa a VIII-şi a IX-a când mulţi copii renunţă, mai ales cei din mediul rural. Trecerea clasei a IX-a în ciclul gimnazial poate produce efectul de a ţine copiii până la 16 ani în şcoală, iar aceasta este o măsură foarte sănătoasă de împiedicare a abandonului şcolar", a declarat Funeriu.

De asemenea, ministrul Educaţiei a spus că trebuie stimulată performanţa. "Ne lăudăm cu olimpicii români, eu de exemplu am fost olimpic la chimie în anii '80, iar acum mulţi dintre colegii mei de atunci sunt la mari universităţi din lume", a adăugat ministrul Educaţiei.

Funeriu a subliniat faptul că un procent extrem de mic dintre olimpici este reprezentat de copii din mediul rural, iar asta înseamnă inechitate. El a apreciat că cea mai mare rezervă de dezvoltare a României este în mediul rural, "nu în Primăverii", şi că mai este o rezervă în afara graniţelor ţării.

Potrivit ministrului Educaţiei, excelenţa şi selecţia pentru aceasta poate să înceapă la nivelul masteratului şi al doctoratului. "Noi suntem obişnuiţi ca universităţile să formeze elita. Ideea unei universităţi moderne e ca învăţământul superior să fie masificat. Problema în România nu este că avem prea mulţi studenţi, ci că nu formăm calitate", a mai spus Funeriu.

Ministrul Educaţiei a arătat că este "stingher" pentru că trebuie să vorbească despre sărăcie, deoarece nu a cunoscut acest fenomen decât o scurtă perioadă a vieţii lui. "Noi trebuie să ieşim din logica cetăţeanului asistat, iar în acest sens am fost uimit când asociaţiile de studenţi mi-au cerut tabere şi distracţii publice. Acest lucru mi-a dat de gândit deoarece generaţia tânără intră în logica asistatului social în loc să intre în cea a antreprenorului", a spus Funeriu.

Anul european este implementat în cele 27 de state membre UE, precum şi în Islanda şi Norvegia. În România, programul este implementat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcţia programe incluziune socială.

Programele naţionale sunt finanţate cu 50% fonduri de la Comisia Europeană şi 50% fonduri de la guvernele statelor membre.

Iniţiativele Anului european ţintesc patru obiective majore: recunoaşterea dreptului celor care trăiesc în sărăcie şi sunt excluşi social la o viaţă demnă şi la un rol activ în societate; stimularea responsabilităţii comune şi a participării la lupta împotriva sărăciei; promovarea incluziunii sociale şi obţinerea unui angajament politic care să ducă la acţiuni concrete de eradicare a sărăciei şi de combatere a excluziunii sociale, precum şi asumarea acestor obiective de întreaga societate.