Fuga omului de afaceri Omar Hayssam din România a produs un adevărat cutremur în cele mai importante instituţii. A dus la decapitarea serviciilor secrete, dar a lăsat fără şef şi Ministerul Public. Suspectat de trafic de arme, de răpirea celor trei jurnalişti români în Irak, de infracţiuni economice care au adus prejudicii de sute de milioane de dolari statului român, dar şi de legături nu prea ortodoxe cu spionii altor state, omul de afaceri sirian este cu siguranţă cel mai controversat personaj care a intrat în vizorul justiţiei române în ultimii ani. Chiar şi monitorizat continuu de toate serviciile secrete, Omar a reuşit să fugă din România, după ce, în aprilie 2006, a părăsit penitenciarul Rahova, din motive medicale, pe baza deciziei magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti. Două luni mai târziu, sirianul nu mai era de găsit.

A stat după gratii un an de zile. O comisie de opt medici a ajuns la concluzia că este grav blonav de cancer şi că nu suportă detenţia. Şocul a venit în momentul în care chiar procurorul de caz, Ciprian Nastasiu a cerut judecătorilor eliberarea lui Hayssam. Nici nu iese bine de după gratii, că, la primul termen, sirianul chiuleşte de la procesul în care este cercetat pentru terorism. Se internează des şi face promisiuni judecătorilor prin intermediul avocaţilor. În cele din urmă se mai prezintă în faţa instanţei de două ori, dar cu ambulanţa. De fiecare dată, cere amânarea audierilor, pe motiv că este sub influenţa unor analgezice puternice şi că se simte foarte rău.

Departe de ochii judecãtorilor si ai presei, Hayssam nu avea griji. Mergea la cumpărături si la petreceri. În iulie, judecătorii decid să-l aresteze din nou, probabil sătui de absenţele prea dese de la proces. Surpriză însă... Hayssam a dispărut fără urmă. Poliţia, serviciile secrete, procurorii, presa, toată lumea a început să îl caute. La sanatorii, acasă, la amantă, chiar şi la prieteni. Fără succes însă. Autorităţile au acceptat până la urmă că suspectul numărul unu de terorism a fugit de sub nasul lor. Au început speculaţiile privind modul în care sirianul a părăsit România.

21 iulie 2006. Chemaţi la Cotroceni, şefii serviciilor secrete îşi prezintă demisiile. Şeful SRI - Radu Timofte, cel al Serviciilor de Informaţiilor Externe - Gheorghe Fulga şi cel al Direcţiei de informaţii şi Protecţie Internă din Ministerul Administraţiei şi Internelor - Virgil Ardelean au declarat oficial că au plecat de bunăvoie.

Ministrul de interne - Vasile Blaga aruncă pisica în ograda Parchetului General, declarând că procurorul de caz este principalul responsabil. În aceeaşi zi şi procurorul general al României, Ilie Botoş, îşi prezintă demisia.

Câteva zile mai târziu a fost luat sub lupă şi Ciprian Nastasiu, procurorul care a instrumentat dosarul, şi care a cerut eliberarea. La fel şi Sofica Dumitraşcu, judecătoarea de la Curtea de Apel care a hotărât ca Hayssam să iasă de după gratii. În urma verificărilor s-a ajuns însă la concluzia că cei doi sunt nevinovaţi. Procurorul mai trebuie să treacă însă şi de Consiliul Superior al Magistraturii care nu a dat un verdict în acest sens. După mai bine de cinci luni, nu a fost găsit un vinovat pentru fuga lui Hayssam. Singurul care a avut de suportat unele consecinţe a fost Mihai Tănăsescu, medicul care l-a tratat pe Omar Hayssam în penitenciarul Rahova. Cel care a semnat adeverinţa care atesta că Hayssam nu poate fi tratat în sistemul penitenciar.

Tănăsescu a fost dat afară de la spitalul penitenciar, dar a atacat în instanţă decizia superiorilor. În tot acest timp, scenariile despre modul în care a dispărut Omar Hayssam n-au încetat să apară. Ministrul de Interne, Vasile Blaga a ieşit la rampă imediat după fuga lui Hayssam şi a atacat instituţiile abilitate că nu au luat nici o măsură care să prevină fuga. Ba mai mult, a spus că fostul doi şi un sfert ar fi avertizat încă din 5 mai că sirianul vrea să fugă. Printre variantele luate în calcul de anchetatori privind dispariţia lui Hayssam, a fost şi cea conform căreia acesta ar fi ieşit din România cu o maşină aparţinând corpului diplomatic.

Până la urmă însă, realitatea este una singură: Omar Hayssam cetăţean sirian, e în Siria. Stat de unde nu poate fi exrădat. Cât despre Mohamad Munaf, ghidul celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, Curtea de Apel Bucureşti se chinuie să îl audieze încă de la începutul procesului. Luni de zile nu a reuşit, pe motiv că autorităţile irakiene nu răspundeau solicitărilor Ministerului Justiţiei din România. În schimb, americanii spuneau că nu este în custodia lor. În cele din urmă, în noiembrie, a venit anunul că Munaf a fost condamnat la moarte prin spânzurare de o instanţă din Bagdad, iar la scurt timp judecătorii români au avut şi ei posibilitatea să intre în legătură cu el, dar prin sistem de videoconferinţă.