Anchetele desfăşurate de România şi Polonia în dosarul centrelor secrete de detenţie ale CIA au avut ca principal scop să apere autorităţile şi să blocheze căutarea adevărului, comentează Financial Times.
Principala problemă din cele două ţări, dar şi din altele din Europa, este atitudinea obstructivă a guvernelor care au invocat principiile securităţii statului pentru a bloca tentativele de descoperire a ilegalităţilor. Însă, după cum arată Consiliul Europei în cel mai recent raport al său, dat publicităţii săptămâna trecută, niciun guvern nu are dreptul să îşi asume responsabilitatea exclusivă pentru definirea şi apărarea intereselor statului. Într-o democraţie, Parlamentul şi sistemul judiciar împart acest rol. Aceste organisme sunt obligate să ancheteze şi, dacă este necesar, să pedeapsească încălcarea drepturilor omului.
La ani după atentatele al-Qaida din 11 septembrie 2001, vizând New Yorkul şi Washingtonul, ţările europene şi-au ascuns cu succes asistenţa oferită Statelor Unite în războiul împotriva terorismului. Abia după ce Consiliul Europei şi Parlamentul European au dat publicităţii trei rapoarte, în 2006 şi 2007, unele dintre detalii au ieşit la lumină.
Însă nici măcar în prezent nu se cunoaşte exact amploarea implicării Europei. Dar este clar că mai multe ţări au încălcat drepturile omului, prin fapte de variază de la răpiri ilegale, extrădări extraordinare ale suspecţilor de terorism în ţări din afara Europei cu regimuri represive, dispariţii, detenţii secrete, tortură şi rele tratamente.
Aceste excese au fost comise de CIA în colaborare cu ţări europene, al căror rol a fost secundar, dar nu le scuză complicitatea. subliniază FT. Ceea ce rămâne de stabilit este măsura în care guverne europene au dat ordine explicite sau au încurajat implicit serviciile lor secrete pentru a asista CIA.
Din păcate, guvernele par hotărâte să ascundă aceste dosare. Anchetele oficiale din ţările implicate în cea mai mare măsură în programele secrete americane de detenţie nu au ajuns la nicio concluzie importantă sau au fost încheiate prematur, afirmă publicaţia.
Unele activităţi ale serviciilor secrete trebuie să rămână necunoscute opiniei publice. Însă încălcarea legii nu trebuie să primească automat clasificarea de secret de stat. Guvernele europene şi parlamentarii trebuie să înfiinţeze mecanisme care să permită un control mai eficient şi supravegherea serviciilor secrete fără a submina securitatea statului, conchide FT.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M