Frunda: Decizia CCR în cazul ANI confirmă suspiciunile de neconstituţionalitate

"Părerea mea rămâne aceeaşi. Curtea Constituţională confirmă suspiciunile sau punctele mele de vedere în momentul adoptării Legii. E normal ca declaraţiile să fie secrete să fie verificate averile funcţionarilor şi demnitarilor, dar să nu fie publice o parte dintre ele - nu vreau să intru aici în amănunte cele care sunt oricum publice (.) Cred că este o decizie conformă cu Constituţia şi ceea ce mă aşteptam. În ceea ce priveşte sesizarea, trebuie să văd motivarea, de ce e de părere CCR ca ANI să nu sesizeze organele de urmărire penală", a declarat Frunda, citat de NewsIn.

Senatorul UDMR a amintit de disputa dintre prevederea că este confiscată averea "nejustificată", aşa cum prevede legea în forma actuală, sau a celei ilicite. " Eu am fost foarte ferm şi sunt şi acum că numai averea ilicită poate fi confiscată, adică ceea ce este urmare a unei infracţiuni. Constituţia României, ca şi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului prezumă caracterul licit al averii. Orice susţinere contrară trebuie dovedită", a menţionat Frunda.

Potrivit unei decizii a CCR, care admis o excepţie de neconstituţionalitate ridicată de avocaţii lui Şerban Brănişteanu, ANI nu va mai putea să verifice averea dobândită de persoanele care îndeplinesc funcţii publice şi nici conflictele de interese şi incompatibilităţile acestora. Agenţia nu va mai putea nici să sesizeze organele fiscale, în situaţia în care se constată încălcarea legislaţiei, nici să suspende verificarea şi să sesizeze organele de urmărire penală, în situaţia în care se constată existenţa unor probe sau indicii temeinice privind săvârşirea unor fapte penale. De asemenea, declaraţiile de avere şi de interese nu vor mai fi publice.

O altă prevedere importantă din Legea ANI declarată neconstituţională este cea potrivit căreia "în cazul unui conflict de interese, toate actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese, sunt lovite de nulitate absolută". Constatarea nulităţii se făcea de către instanţă, la solicitarea Agenţiei.

De asemenea, un alt articol declarat neconstituţional reglementează situaţia în care ANI poate cere confiscarea unei averi, astfel averile dobândite ilicit nu mai pot fi confiscate, prin decizia unei instanţe.  Alte prevederi din capitolul declarat neconstituţional se referă la posibilitatea ca persoana declarată incompatibilă să îşi piardă funcţia de demnitate deţinută, potrivit prevederilor articolului 49. De asemenea, articolul 50 dădea posibilitatea inspectorilor Agenţiei să sesizeze organele competente să aplice sancţiuni disciplinare demnitarilor şi funcţionarilor publici găsiţi în incompatibilitate sau ale căror averi au fost dobândite ilicit, dacă acesată situaţie a fost constatată în urma verificărilor.

A mai fost declarat neconstituţional articolul 42, aln 2, 3 şi 4, care se referă la declaraţiile pe care trebuie să le depună candidaţii la funcţiile preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar şi care se publică pe pagina de internet a Agenţiei, în termen de 10 zile de la data primirii, şi se menţin publicate pe această pagină.