Freedom House: Libertatea presei în România, aceeaşi ca în Burkina Faso

În Strategia Naţională de Apărare înaintată de Traian Băsescu Parlamentului, " fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora " este considerat una dintre vulnerabilităţile României".

În rapoartele internaţionale, presa este văzută ca o victimă a autorităţilor, deşi în ultimii ani s-au întregistrat progrese importante în ceea ce priveşte libertatea de exprimare. Potrivit raportului Departamentului de Stat, Guvernul a respectat libertatea de exprimare şi libertatea presei, jurnaliştii au putut critica autorităţile, însă au existat cazuri izolate de autorităţi care au intimidat, cenzurat sau atacat jurnalişti.

Unul dintre cazurile prezentate este cel al ministrul Turismului Elena Udrea, care pe 28 iulie a folosit un ton ameninţător când i-a spus redactorului şef al cotidianului Gazeta Sporturilor, Cătălin Tolontan, că "va avea grijă personal de el", după ce acesta făcuse publice o serie de cheltuieli controversate făcute de fostul ministru al Tineretului şi Sportului, membru al aceluiaşi partid politic ca şi Udrea.

Un alt caz prezentat de Departamentului de Stat american este întreruperea distribuţiei ziarului Ziua de Constanţa de către compania de distribuţie a presei deţinută de primarul Constanţei, Radu Mazăre, şi de preşedintele consilului local, Nicuşor Constantinescu, după ce cotidianul criticase autorităţile locale.

Raportul prezintă şi cazul Mădălinei Rădulescu, redactor şef în cadrul televiziunii de stat TVR 1, care a ameninţat un producător şi un editor cu scăderea salariului şi concedierea pentru că au refuzat să aprobe un interviu cu un vicepreşedinte al PSD într-un buletin de ştiri. Interviul a fost difuzat înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, încălcând regulile cu privire la campania electorală făcută cu o zi înaintea alegerilor. Comitetul de etică al TVR a găsit că Rădulescu a luat o decizie editorială incorectă şi că a pus presiune pe cei doi jurnalişti, însă preşedintele TVR, un fost secretar general al PSD, nu a luat măsuri disciplinare împotriva Mădălinei Rădulescu.

În februarie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis ca România să-i plătească lui Petre Mihai Băcanu, director onorific al ziarului România Liberă, 8.000 de euro pentru că drepturile sale la libertatea de exprimare şi la un proces corect i-au fost încălcate. Justiţia română decisese în 2003 că Băcanu şi România Liberă trebuie să plătească compensaţii unui fost prim ministru, după ce ziarul a publicat câteva articole critice cu privire la contractele negociate de acesta cu un om de afaceri.Raportul Departamentului de Stat american privitor la drepturile omului pe 2009 mai constată că presa independentă a fost activă şi a exprimat o varietate de puncte de vedere, fără constrângeri, dar că anumiţi politicieni şi apropiaţi ai grupurilor politice au denţinut sau au controlat indirect numeroase publicaţii din afara capitalei. "Tonul editorial al acestora a reflectat frecvent opiniile proprietarilor. Tendinţa spre concentrare a publicaţiilor naţionale în mâinile câtorva persoane bogate a continuat", se menţionează în raport.

Potrivit raportului "Freedom of the Press 2010", realizat de Freedom House şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii la Washington, în 2009, gradul de libertate a presei în România a crescut în 2009, comparativ cu anul precedent, când ţara noastră se situa pe poziţia 92 , la egalitate cu Ecuador, Panama şi Peru, după Cehia, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Croaţia, dar înaintea Albaniei, Macedoniei, Ucrainei şi Republicii Moldova.

România are o presă parţial liberă, aflându-se pe locul 88 în clasamentul anual al libertăţii presei realizat de Freedom House, la egalitate cu Bolivia, Brazilia şi El Salvador, după Burkina Faso, Namibia, Bulgaria şi Uruguay, dar înaintea Republicii Moldova, Turcia sau Ucraina.