Europenii au protestat în solidaritate cu romii:"Ajunge cu deportările"

Mii de persoane au manifestat sâmbătă în Franţa şi în alte state europene, pentru a protesta faţă de măsurile de securitate ale Guvernului francez, în special faţă de politica de expulzare a romilor, mitingul din Paris fiind deschis de circa 40 de romi români, relatează AFP.

Manifestaţii au fost organizate în peste 130 de oraşe din Franţa, precum şi în faţa ambasadelor franceze din mai multe state ale Uniunii Europene, la apelul a zeci de asociaţii şi organizaţii de apărare a drepturilor omului, cu sprijinul sindicatelor şi al partidelor de opoziţie (stânga, ecologişti).

Manifestaţia din Paris a început în jurul orei 14.30 (15.30, ora României), având în frunte circa 40 de romi români, a căror tabără a fost distrusă la 12 august la Choisy-le-Roi, la periferia capitalei franceze. Protestatarii afişau banderole pe care scria "Nu politicii inumane a lui Sarkozy".

Miile de manifestanţi erau urmaţi de personalităţi politice de stânga, reprezentanţi ai sindicatelor, asociaţiilor şi artişti, în spatele unei banderole care prezenta sloganul acestei mobilizări naţionale: "Nu xenofobiei şi politicii stâlpului infamiei. Libertate, egalitate, fraternitate".

În Europa, manifestaţiile au reunit între câteva zeci şi o sută de persoane în faţa unor reprezentanţe ale Franţei.

La Bruxelles, pe banderole se putea citi: "Romi, imigranţi, cine urmează?". La Barcelona, mesajul transmis era: "Ajunge cu deportările", iar la Londra: "Suficient, este suficient".

De la sfârşitul lui iulie, aproximativ 1.000 de romi români şi bulgari au fost repatriaţi şi o sută de tabere ilegale desfiinţate.

Aflat la un nivel scăzut în sondaje şi pus într-o situaţie stânjenitoare de scandalul politico-fiscal referitor la ministrul Muncii, Eric Woerth, care trebuie să apere de marţi reforma crucială a sistemului de pensii, preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat la sfârşitul lui iulie o înăsprire a politicii de securitate. El a decis desfiinţarea taberelor ilegale de romi şi are în vedere posibilitatea de a retrage cetăţenia franceză anumitor infractori de origine străină, generând indignarea societăţii civile şi a opoziţiei, precum şi îngrijorarea ONU, a Comisiei Europene şi a Vaticanului.

"Linia roşie a fost depăşită", a declarat sâmbătă preşedintele Ligii Drepturilor Omului (LDH), Jean-Pierre Dubois. "Nu acceptăm otrava pe care Guvernul este pe punctul de a o instila în republica noastră", a declarat liderul Verzilor, Cecile Duflot.

Secretarul general al principalului sindicat din Franţa (CGT, de stânga), Bernard Thibault, consideră "periculoasă reţinerea ideii că tot răul societăţii vine din imigraţie".

Franţa a fost chemată la sfârşitul lui august de ONU să evite "discursurile politice discriminatorii". Săptămâna aceasta, pentru prima dată, ministrul român al Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, a criticat repatrierea romilor, apreciind că "nu este o soluţie".

În aceste condiţii, Franţa a explicat marţi, în faţa unei Comisii Europene rezervate, politica sa privind expulzarea romilor, declarând că dreptul european este respectat "cu scrupulozitate". Franţa "nu stigmatizează pe nimeni", a declarat ministrul Afacerilor Europene, Pierre Lellouche.

Circa 15.000 de romi trăiesc în Franţa, unde beneficiază de regulile de liberă circulaţie ale UE, dar trăiesc adesea în adăposturi improvizate. După trei luni petrecute în Franţa, fără domiciliu sau surse de venit, ei intră în ilegalitate şi pot fi expulzaţi.

Parlamentarii europeni urmează să dezbată marţi acest subiect, la Strasbourg. În aceeaşi zi, preşedintele va trebui să facă faţă unei alte zile de mobilizare, împotriva reformei nepopulare a sistemului de pensii.