Fost dictator grec, mort în închisoare după 35 de ani de detenţie

Închis pentru înaltă trădare, Ioannidis a murit într-un spital din regiunea Pireu, unde fusese internat după ce în închisoarea Korydallos, unde ispăşea o pedeapsă cu detenţia pe viaţă, a avut probleme respiratorii.

Fostul dictator elen a petrecut 35 de ani în închisoare refuzând cu obstinaţie să ceară clemenţă.

El a fost printre cei care au încurajat lovitura de stat a armatei din 21 aprilie 1967, care i-a avut ca lideri pe Georgios Papadopoulos, Stylianos Pattakos şi pe Nicolaos Makarezos. În urma acestei acţiuni, la Atena a fost impusă dictatura miliară până în vara anului 1974. Junta a fost condamnată în Occident, iar SUA au pus un embargo temporar vânzării de armament. Însă vizita din 1971 a vicepreşedintelui Spiro Agnew, care era de origine greacă, a fost văzută de mulţi ca o aprobare tacită a dictaturii.

Născut la 23 martie 1923 la Atena, Ioannidis a luptat împotriva trupelor comuniste în timpul războiului civil (1946-1949), apoi a condus lagărul de pe insula Makronissos şi ulterior a condus, în timpul dicaturii, temuta poliţie militară ESA, celebră pentru practicarea torturii. A devenit colonel în 1970, apoi general de brigadă în 1973.

În noiembrie 1973, în momentul în care dictatorul Georgios Papadopoulos a încercat să introducă unele reforme democratice, Ioannidis a organizat o contralovitură de stat, bazându-se pe durii din armată. La ordinul său, armata a intrat în forţă la 17 noiembrie 1973 în Şcoala Politehnică din Atena, înăbuşind în sânge o revoltă studenţească ce ameninţa regimul. La 25 noiembrie a preluat puterea, răsturnând triumviratul aflat până atunci la putere.

Deşi a numit un preşedinte militar şi un premier civil, Ioannidis a fost adevăratul conducător al regimului, în timpul căruia relaţiile cu Turcia vecină, precum şi cu autorităţile din Cipru, au cunoscut o deterioare rapidă.

Colapsul regimului Ioannidis s-a produs opt luni mai târziu, în vara anului 1974, în haosul de după invadarea Ciprului de către Turcia, acţiune de răspuns la o lovitură de stat împotriva arhiepiscopului Makarios, pusă la cale tot de Ioannidis.

Odată cu revenirea democraţiei, autorii loviturilor de stat din Grecia au fost condamnaţi la moarte, pentru înaltă trădare, dar au fost graţiaţi de Konstantin Caramanlis, care le-a comutat pedeapsa în închisoare pe viaţă.

Ioannidis, care a refuzat cu încăpăţânare să ceară graţierea prezidenţială, a fost ultimul dintre membrii juntei militare rămas în închisoare. Makarezos şi Pattakos au fost eliberaţi şi plasaţi în regim de reşedinţă supravegheată în anii '90, din motive de sănătate.

Papadopoulos a decedat în urmă cu 11 ani, iar Makarezos anul trecut.

Singurul supravieţuitor, Stylianos Pattakos, are 97 de ani şi trăieşte într-o staţiune balneară de lângă Atena.