Arheologii au stabilit că fosilele umane descoperite în Peştera Muierii în 1952 aparţin primilor humanoizi moderni care s-au stabilit în Europa şi datează de 30.000 de ani.

Descoperirile ridică semne de întrebare legate de locul pe care l-au ocupat oamenii de Neanderthal în arborele genealogic al humanoidului modern. Detalii legate de descoperire au apărut în revista americană "Proceedings of the National Academy of Sciences".

Oasele umane au fost identificate la Peştera Muierii în 1952, dar, de curând, o echipă de cercetători le-a reanalizat. Foarte puţine rămăşiţe mai vechi de 28.000 de ani ale humanoizilor moderni au fost găsite în Europa. Erik Trinkaus de la Washington University din St. Louis şi colegii săi au realizat datări cu carbon radioactiv asupra fosilelor şi le-au analizat forma anatonică. Rezultatele au arătat că fosilele sunt vechi de 30.000 de ani, iar diagnosticul dat a fost de humanoizi moderni (Homo Sapiens). Dar profesorul Trinkaus şi colegii săi se contrazic asupra faptului că oasele prezintă şi trăsături caracteristice verilor noştri de pe scara evoluţiei, neanderthalienii (Homo Neanderthalesis).

Neandertalienii apar în Europa acum 400.000 de ani. La vârful existenţei lor, aceşti vânători scunzi, îndesaţi şi puternici dominau un teritoriu vast, care se întindea de la Britania şi Iberia în vest până la Israel în sud şi Uzbekistan în est.

Humanoizii moderni sunt consideraţi a fi pătruns în Europa în urmă cu aproximativ 40.000 de ani. În perioadă de 10.000 de ani care a urmat, neanderthalienii dispăruseră în mare parte de pe continent. Acum 24.000 de ani, ultimii supravieţuitori au dispărut din refugiul din Peninsul Iberică. În vreme ce mulţi cercetători cred că neanderthalienii au dispărut pur şi simplu, alţi specialişti cred că aceştia s-au încrucişat cu nou-veniţii şi au contribuit la tezaurul genetic al omului modern.

Anumite trăsături anatomice ale oaselor descoperite în România sunt ori primitive, ori caracteristice neanderthalienilor. Printre aceastea se numără o umflătură în partea din spate a craniului şi alte trăsături ale maxilarului inferior şi omoplatului:"Înlocuirea strictă a neanderthalienilor de humanoizii moderni nu mai stă în picioare"

Profesorul Clive Gamble, de la Royal Holloway din Londra, a spus că descoperirile furnizează informaţii valoroase despre humanoizii moderni timpurii, dar a rămas rezervat faţă de presupusele dovezile că aceştia s-ar fi încrucişat cu neanderthalienii.