FMI şi CE: Scădere economică de 1,9% în 2010, creştere de 1,5% în 2011

Veşti proaste pentru 2010, speranţe pentru la anul şi laude la adresa măsurilor de austeritate ale Guvernului. Astfel se pot rezuma declaraţiile reprezentantului FMI în România, Jeffrey Franks şi ale lui Laurent Moulin, trimisul Comisiei Europene, în conferinţa comună cu Banca Mondială organizată miercuri, drept concluzie a vizitei delegaţiei internaţionale în România.

Prima veste bună este că au fost îndeplinite condiţiile pentru eliberarea celei de-a treia tranşe a acordului cu FMI, CE şi BM, a anunţat Laurent Moulin. Potrivit acestuia, ţintele de deficit vor fi atinse de România, atât în acest an cât şi în 2011.

Vestea proastă e că recesiunea nu se dă încă dusă din România. PIB-ul va scădea în 2010 cu 1,9% potrivit prognozei revizuite a FMI. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, declara, săptămâna trecută că noile estimări indică o scădere economică de 1,7 - 1,9% în acest an.

De vină pentru ancorarea în recesiune şi în 2010 sunt incertitudinile regionale, inundaţiile, slăbiciunile cererii interne. "Slăbiciunile cererii interne, incertitudinile regionale, precum şi inundaţiile din ultima perioadă pot avea efecte negative asupra economiei. Ne-am revizuit în jos estimarea privind contracţia economiei în 2010, la 1,9%”, a spus Jeffrey Franks. Acestor aspecte li se adaugă şi faptul că România a trebuit să facă faţă unui proces de consilidare fiscală care, “deşi era foarte necesar, a pus presiuni asupra revenirii economice”.

În completare, Moulin a ţinut să precizeze că o influenţă asupra revenirii economice a României o vor avea şi condiţiile regionale de la sfârşitul lui 2010. “Această rigoare fiscală ar trebui să fie suficientă pentru atingerea ţintelor. Pentru creştere, e nevoie de macrostabilitate”, a spus oficialul UE.

Economia României se va înscrie pe un trend pozitiv de-abia de la anul, preconizează FMI şi CE. “Economia va creşte cu 1,5% - 2% anul viitor şi chiar mai mult în 2012”, a spus şeful misiunii FMI în România. FMi se aşteaptă ca cererea internă să crească la sfârşitul lui 2010 şi a precizat că exporturile au început deja să-şi revină. “O parte dintre sectoarele economiei îşi revin şi vedem altele în scădere. Ne aşteptăm la sfârşitul acestui an să vedem revenirea celor care sunt pe minus. Industria e în creştere, exporturile sunt în creştere, dar cererea internă este slăbită. Vom avea un impact negativ din partea măsurilor de reformă fiscală, dar până în 2011 ne aşteptăm la o creştere economică mai puternică”, a spus Franks.

Oficialii CE şi FMI au lăudat măsurile luate de autorităţile române pentru restrângerea cheltuielilor şi combaterea deficitului bugetar. “Efortul extraordinar întreprins de autorităţi îşi va arăta roadele pe parcursul acestui an, vor da în curând rezultate prin sporirea încrederii în perspectivele financiare ale ţării”, a spus Franks, adăugând că aceste măsuri, deşi drastice, sunt absolut necesare pentru stabilitatea financiară a ţării. În plus, potrivit lui Moulin, aceste măsuri reprezintă precondiţii pentru următoarele tranşe din acord.

Potrivit lui Franks în reforma finanţelor publice guvernul face progrese în ceea ce priveşte reducerea de personal. “Un sector public mai suplu va permite ca funcţionarii publici rămaşi să fie plătiţi mai bine”, a precizat economistul. Franks estimează însă că ponderea concedierilor va fi mică: “Trebuie să recunoaştem că sectorul public a devenit prea mare. Din 2009, guvernul aplică o politică de înlocuire a unui angajat din şapte care pleacă. Sperăm că cele mai mari reduceri nu vor fi din concedieri ci din cei care pleacă voluntar. Va fi necesară şi concedierea unor persoane, dar cred că ponderea va fi destul de redusă”.

Reformele vor restructura sistemul salarizării în sectorul public pentru a-l face mai transparent şi mai echitabil. Reforma pensiilor va antrena o reducere a cheltuielilor publice începând cu anul viitor, a spus Franks, şi va asigura că sistemul public de pensii va fi sustenabil şi pentru generaţiile viitoare. De asemenea implementarea strictă a legii responsabilităţii fiscale este foarte importantă, a declarat oficialul american.

Atât Franks cât şi Moulin au subliniat importanţa unei absorbţii mult mai bune a fondurilor europene, mai ales într-o astfel de perioadă de restricţii bugetare severe. “Beneficiile României ar putea fi foarte importante din absorbţia fondurilor structurale, care sunt de 20 de miliarde de euro, o sumă egală cu pachetul de susţinere pentru România”, a spus Moulin. Fondurile structurale trebuie să fie o prioritate în următorii doi ani.

O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene a sosit în 26 iulie la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului cu România, fiind evaluat modul în care România a îndeplinit criteriile de performană stabilite pentru finele lunii iunie şi disutat nou set de prognoze macroeconomice.

În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării, în luna septembrie, eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.