Florin Negruţiu: Cum a sărit Ponta din joben. Năstase, iepurele de februarie

Pentru cine n-are lecturile politice la zi, această cordială polemică social-democrată, înregistrată luni, la şedinţa Comitetului executiv al PSD, îşi are originea în tumultul Congresului de acum cinci ani, când, pe la ora două noaptea, estetul Marian Vanghelie a vrut să-i schimbe faţa "de maimuţoi" lui Victor Ponta, numit la acea vreme şi "micul Titulescu". Ponta a făcut feţe-feţe şi a şters-o diplomatic, nu înainte de a promite că o să-i arate el neobrăzatului când se va face mare.

• Adrian Năstase a candidat doar o săptămână la preşedinţia PSD. Ieri a ieşit din concurs motivând că nu doreşte să fie "figurant într-un scenariu prost scris". Dl. Năstase are dreptate să ducă dorul scenariilor bine scrise de pe vremea sa: să recunoaştem că Marian Vanghelie nu este tocmai un as al condeiului, el e mai bun la numărat. Dintr-o numărătoare făcută duminică noaptea la partid, unde Mircea Geoană s-a întâlnit cu trupa lui, a reieşit că noul său mandat e ca şi asigurat, dacă se va vota în bloc, pentru o echipă, şi nu pentru fiecare funcţie în parte, ca până acum. Or, asta dl. Năstase spune că nu poate accepta, drept care şi-a făcut ieşirea din scenă ca o tragediană: "Daţi-mi un singur argument pentru care ar trebui să joc în piesa asta! Am mult prea mare preţuire pentru mine însumi, aşa cum spunea şi domnul Iliescu, şi din acest motiv nu doresc să particip la această chestiune". Aici nu poate fi contrazis, ştim câtă preţuire de sine are domnia sa. Dar în ceea ce priveşte participarea sa "la această chestiune", tocmai celebra sa aroganţă cred că îl face pe Adrian Năstase să nu abandoneze piesa.

• N-am fost convins de candidatura lui Adrian Năstase, anunţată, săptămâna trecută, la Consiliul Naţional. Vezi aici. Ştia că se pregăteşte schimbarea statutului, ştia că Mircea Geoană îşi asigurase o majoritate confortabilă pentru impunerea votului pe echipe, nu cred că s-a iluzionat că poate întoarce ceva. E suficient de inteligent să ştie că are o imagine proastă în afara partidului, că drumurile lui la DNA în ultimii ani sunt un balast care-i atârnă greu de picioare şi că ar vulnerabiliza partidul, oferindu-se, odată ce ar fi devenit preşedinte, pe el însuşi drept ţină constantă şi facilă în faţa adversarilor politici. Ştie că baronii care i-au luat gâtul în noaptea cuţitelor lungi de la Hotel Confort nu s-ar simţi niciodată confortabil să-i dea o nouă şansă, în ciuda promisiunilor lui că nu se va răzbuna. Şi atunci, de ce a intrat în cursă? Răspunsul nu e decât unul: dl. Năstase a fost un iepure de februarie. A intrat în competiţie doar pentru a ieşi într-un mod cât mai dramatic şi a-i face pârtie celui căruia el i-a dat nume. Mesajul său s-a auzit: Mircea Geoană şi Marian Vanghelie vor să fure alegerile, prin urmare, e nevoie ca toţi cei care nu sunt de acord cu aceste aranjamente şi "chestiuni" să strângă rândurile şi să susţină un candidat-alternativă, croit după chipul şi asemănarea tatălui

Citeşte mai mult în Gândul.