FT mai notează şi că rata de creştere din România este de aşteptat să fie în jur de 2-3 procente în acest an - departe de anii de boom economic de 6,5% între 2003 şi 2008, dar acceptabilă având în vedere circumstanţele - în timp ce şomajul a scăzut, iar inflaţia a atins un nivel scăzut record în ianuarie, de 2,7%, scrie Agerpres.
Totuşi cabinetul lui Mihai-Răzvan Ungureanu, care a fost aprobat de Parlament la 9 februarie, ştie că are nevoie de ajutorul băncilor pentru a împiedica economia să recadă în recesiunea din care de abia a ieşit în 2011.
De aici comentariile guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, după publicarea raportului trimestrial asupra inflaţiei la 7 februarie, care a cerut băncilor să oprească creşterea ratelor dobânzilor la economii, cu scopul de a creşte lichiditatea acestora, în contextul în care acest lucru afectează consumul.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu declarat, la o conferinţă de presă, că Acţiunea consumului ca un motor de creştere, depinde de atitudinea românilor şi a băncilor, care sunt în competiţie pentru a câştiga clienţi, ceea ce poate fi o sabie cu două tăişuri.
Această abordare de către bănci este un rezultat direct al anilor dificili înduraţi după ce primul val al crizei financiare a dus la un sfârşit brusc al boom-ului bancar, care a asistat la o creştere a creditului la aproximativ 60% pe an la începutul lui 2008.
Problema a fost că o mare parte din împrumut s-a concentrat în sectoare neproductive, în special imobiliare, umflate de speculaţii. Atunci când a venit criza, băncile din Romania au fost grav afectate, în primul rând prin expunerea la criza internă şi spargerea bulei imobiliare, iar apoi prin retragerea de către băncile străine de lichidităţi în cadrul operaţiunilor lor din România, pentru a-şi consolida afacerile din ţara lor
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M