Criza din zona euro loveşte Europa de Est. Summit crucial Merkel-Sarkozy

Criza datoriilor de stat din zona euro a început deja să afecteze prosperitatea şi investiţiile în ţările din Europa Centrală şi de Est, atât prin scăderea exporturilor către Europa "dezvoltată", cât şi prin impactul măsurilor de degrevare luate de băncile vest-europene, potrivit Financial Times, citat de Mediafax.

"Criza datoriilor de stat din zona euro are deja un impact sever asupra Europei Centrale. Indicatorii de bază ai OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică - n.r.) pentru economiile din ECE (Europa Centrală şi de Est) sunt pe un trend clar descendent, iar încrederea consumatorilor şi companiilor a scăzut deja sub media pe termen lung", a arătat pentru Financial Times Christophe Wuyts, economist la KBC Global Services NV.

Aproximativ 60% din exporturile din regiune merg către zona euro, iar jumătate din acest volum au ca destinaţie Germania. Astfel, creşterea economică din Europa Centrală şi de Est a încetinit în trimestrul al treilea, după un trimestru doi "sumbru", iar, potrivit lui Wuyts, "indicatorii arată că ultimul trimestrul al anului 2011 nu va fi un punct de cotitură".

Pieţele fondurilor de investiţii din regiune se confruntă astfel cu un mediu nefavorabil, notează FT. Acolo unde volumele au crescut în ultima perioadă, creşterea se datorează investiţiilor atrase de pe piaţa locală, care reprezintă în unele state 50% din activele industriei, în timp ce investiţiile în acţiuni internaţionale sunt în scădere.

Procesul de deleveraging (restrângerea operaţiunilor în vederea consolidării capitalului) efectuat de băncile vest-europene reprezintă de asemenea o problemă, deoarece grupurile financiare din zona euro sunt principalii acţionari ai companiilor de administrare a fondurilor de investiţii din regiunea ECE, avertizează FT.

Măsurile luate de băncile vest-europene presupun repatrierea profiturilor din regiune, proces care merge mână în mână cu scăderea investiţiilor străine directe în ţările ECE.

Strategia anticriză a grupurilor financiare europene nu are un impact uniform în regiune, mai expuse fiind ţările care depind de finanţarea de la băncile mamă, precum Ucraina, Ungaria, Serbia, România şi Slovenia, notează Mauro Ratto, director pentru pieţe emergente la Pioneer Investments.

Motorul franco-german al UE se încălzeşte la Paris

În vreme ce comentatorii din întreaga lume numără zilele rămase până la "sfârşitul monedei euro", liderii Germaniei şi Franţei se întâlnesc pentru a găsi o soluţie comună anticriză.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy o va primi azi la Paris pe Angela Merkel, cancelarul german, cei doi încercând să găsească  o poziţie comună în eforturile de contracarare a crizei.

Merkel şi Sarkozy trebuie să îşi armonizeze opiniile privind consolidarea disciplinei fiscale în zona euro, pentru a prezenta o poziţie comună cu ocazia summitului UE de vineri, 9 decembrie. Principala propunere va viza, cel mai probabil, un plan pentru implementarea unei discipline fiscale riguroase - susţinută de măsuri punitive - pentru toţi membrii zonei euro.

Există însă diferenţe de opinie. În vreme ce Merkel susţine un control centralizat al bugetelor statelor membre UE, pentru a preveni o nouă criză, Sarkozy doreşte să menţină suveranitatea fiscală a statului naţional. Este o promisiune pe care şeful statului francez a făcut-o săptămâna trecută şi pe care intenţionează, pe cât posibil, să o păstreze, ţinând cont de faptul că anul viitor el intenţionează să candideze la un nou mandat prezidenţial.