Tradiţie şi modernitate la festivalul rromilor din Strehaia, judeţul Mehedinţi. Cunoscuţi ca un popor nomad care trăia din confecţionarea cazanelor pentru ţuică sau a căldărilor, rromii se îndreapă către emancipare. Cei mai mulţi dintre ei au acum case luxoase, iar pentru copiii lor pe primul loc este şcoala.

Cu ocazia zilelor oraşului, rromii din Strehaia au avut parte de dansuri şi concursuri duminică, la festivalul căldărarilor. Iniţiativa aparţine Asociaţiei Inimă de ţigan şi proiectul a fost de bun augur pentru a demonstra că tradiţiile ţigăneşti încă se mai păstrează. Cel care a făcut cel mai frumos ibric a fost şi premiat.

Am câştigat cupa datorită meseriei noastre tradiţionale din tată în fiu de peste câteva sute de ani, spune un căldărar.

Şcoala ocupă acum un loc important, chiar dacă romii deprind întâi meseria, şi apoi literele şi cifrele. "Copiii noştri merg la şcoală şi învaţă împreună cu copiii români", declară Ion Frâncu, preşedintele Asociaţiei O Ilo Rromano (Inimă de ţigan).

"Ne bucurăm că copiii de rromi sunt cu românii şi că au dat spectacol, sunt a 2, 3 oară când sunt la dansuri şi la jocuri, s-a declarat mulţumită, Stela Mihai, liderul rromilor din Strehaia.
l
"Am învăţat de la bunicii mei, pe timpul lui Ceauşescu, ei au mers cu cortul, să dansez" a precizat o micuţă dansatoare.

Rromii din Strehaia sunt cunoscuţi pentru vilele şi maşinile luxoase pe care le au, dar mai ales pentru faptul că trăiesc din afaceri care merg ca pe roate.