Foto: mtitlegroup.com

Cercetătorii au stabilit că grupurile de oameni fericiţi şi nefericiţi se formează conform unor criterii de proximitate socială şi geografică. De exemplu, probabilitatea ca o persoană să fie fericită creşte cu 42% dacă un prieten care se află la mai puţin de 800 de metri este fericit. Procentrul este de 25% dacă prietenul respectiv se află la mai puţin de 1,5 kilometri şi descreşte pe măsură ce distanţa creşte.

Şansele de fericire cresc cu 8% în caz de coabitare cu un partener fericit, cu 14% dacă o rudă fericită locuieşte alături şi cu 34% în cazul unor vecini fericiţi.

"Variaţiile în nivelul de fericire al individului se pot propaga în valuri în grupurile sociale şi pot genera o amplă structură în cadrul unei reţele, apărând astfel grupuri de oameni fericiţi sau nefericiţi", spun autorii studiului, profesorul Nicholas Christakis, de la Harvard Medical School, şi profesorul James Fowler de la Universitatea California din San Diego.

Formula nu este însă valabilă pentru locul de muncă. "Colegii de muncă nu afectează nivelul de fericire, ceea ce ne face să credem că propagarea stărilor emoţionale poate fi limitată de contextul social", potrivit studiului.
Acest studiu "revoluţionar" ar putea avea implicaţii în ceea ce priveşte sănătatea publică, spune BJM.

"Dacă fericirea se transmite prin intermediul relaţiilor sociale, acest lucru ar putea contribui indirect la transmiterea similară a unei stări bune de sănătate", potrivit publicaţiei.

Studiul a fost realizat pe un eşantion de 5.124 de adulţi cu vârste cuprinse între 21 şi 70 de ani, între 1971 şi 2003.