Familii numeroase se îngrămădesc în garsoniere de numai 15 metri pătraţi. Din cauza sărăciei, de mai bine de cinci ani oamenii au fost debranşaţi de la reţeaua de termoficare, aşa că buteliile sau reşourile sunt singura sursă de căldură.

Cartierul Ferentari din Bucureşti are o reputaţie proastă. Cunoscut drept locul preferat al bandelor de traficanţi de droguri, Ferentariul este singura zonă din Bucureşti care dispune de două secţii de Poliţie şi două secţii ale Jandarmeriei.

Numărul poliţiştilor este dublu faţă de cel din alte cartiere. Unele companii de taxi refuză să mai aducă clienţi în zonă, mai ales după lăsarea serii, iar multe apartamente sunt ocupate abuziv.

În Ferentari locuiesc aproximativ 120.000 de oameni. Aici, casele şi terenurile sunt mai ieftine decât în alte cartiere. Multe din clădirile de patru etaje au fost concepute drept cămine de nefamilişti. La sfârşitul anilor '80, s-a decis demolarea acestora, pentru că ar fi costat prea mult reabilitatea lor.

În 1989, locatarii au fost evacuaţi şi blocurile au fost şterse din registrele de proprietate ale întreprinderilor. Proiectul a fost dat uitării după Revoluţie şi, odată abandonate, degradarea clădirilor a continuat. În primăvara anului 90, clădirile au început să fie folosite de familii care au ocupat spaţiul abuziv. Pentru rata ridicată a infracţionalităţii din zonă, cartierul mai este cunoscut sub numele de Bronx-ul capitalei.

Cu toate acestea, Colentina a detronat Ferentariul în topul cartierelor rău famate. Potrivit unui studiu din acest an al Poliţiei, Colentina se situează pe primul loc în topul alcătuit pe baza apelurilor înregistrate la numărul de urgenţă 112. Pe poziţia a doua se află Ferentari, iar pe locul trei zona Crângaşi.