În afara unor fosile şi a unor unelte din piatră foarte rudimentare, până în zilele noastre au rezistat foarte puţine urme lăsate de australopiteci, veri îndepărtaţi ai omului modern, care au trăit în urmă cu 2,4-1,7 milioane de ani, iar din acest motiv este foarte dificil să se alcătuiască teorii viabile despre modul lor de viaţă, scrie Mediafax.
Studiul a fost coordonat de Sandi Copeland, de la departamentul de evoluţie umană din cadrul Institutului Max Plank din Germania, şi a fost publicat în revista britanică Nature.
Printre alte vestigii, cele două specii de hominizi bipezi (Australopithecus africanus şi Paranthropus robustus) care au trăit în peşterile din actualul Transvaal din Africa de Sud au lăsat în urma lor şi câţiva dinţi.
După ce au analizat 19 dinţi de australopitec, savanţii au ajuns la concluzia că indivizii cei mai mari, probabil masculi, s-au hrănit în principal în apropiere de peşterile în care au trăit. În schimb, indivizii mai mici, probabil femele, s-au hrănit în afara acestor zone geologice, înainte de vârsta de opt ani.
Autorii studiului sugerează faptul că masculii de australopitec aveau un comportament sedentar, rămâneau în grupul lor natal ("filopatrie") într-o zonă geografică cu o suprafaţă de doar 30 de kilometri pătraţi.
În schimb, femelele veneau din zone mai îndepărtate, deci din alte grupuri familiale, pentru a se alătura familiei masculilor, atunci când ele ajungeau la vârsta potrivită pentru a se reproduce ("exogamie").
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M