România şi Bulgaria, cele două ţări abia intrate în Uniunea Europeană, sunt deja văzute de către criticii extinderii drept surorile urâte ale UE, potrivit unui articol publicat, miercuri, de BBC.

Criticilor le-a fost frică de imigraţie, exprimându-şi îndoielile cu privire la capacitatea celor două ţări de a implementa reforme care să nu destabilizeze situaţia financiară a ţării, se arată în articol.

Mai mult, în urma evenimentelor din Ungaria, mai mulţi observatori s-au întrebat cum vor reuşi autorităţile să concilieze speranţa populaţiei într-o viaţă mai bună în UE cu realităţile economice mai dure.

"Aderarea la UE în mod cert creează probleme, şi este vorba în ultimă instanţă de psihologie. Oamenii cred că prin integrare vor trăi mai bine. Adevărul este că lucrurile nu vor evolua mai bine sau mai rău decât erau înainte de aderare", a declarat directorul fondului de investiţii Veritas, Klaudius Sobczyk, citat de BBC.

România şi Bulgaria au făcut progrese foarte importante în pofida presei proaste din ultima vreme, dar în ceea ce priveşte economia românească există anumite temeri cu privire la lipsa forţei de muncă, arată autorul articolului, Ben Richardson.

"În Bucureşti şi în vestul ţării, rata şomajului a scăzut până la 2% şi există îngrijorări cu privire la disponibilitatea forţei de muncă, după ce companii străine, cum ar fi Procter&Gamble, şi-au deschis fabrici", spune BBC.

Autorul aminteşte că România a avut una dintre cele mai rapide rate de creştere din Europa, cu o majorare medie a produsului intern brut (PIB) de 5,8%. "Anul acesta este aşteptată o creştere economică de 5,5%, dar în timp ce marii exportatorii erau în trecut industriile grele, astăzi România beneficiază de un consum intern sporit şi de industriile producătoare de componente de maşini", a afirmat Richardson.

Vânzările segmentului de retail cresc cu o medie anuală de 25% în România, iar companiile se aşteaptă să vadă o creştere a cererii pentru telefoane mobile şi maşini, arată articolul.

"Pe baza a ceea ce s-a întâmplat în ultimul val de integrare, este de aşteptat ca presiunile inflaţioniste să creAscă, cele mai mari scăderi de preţuri urmând să survină la produsele alimentare şi la bunurile de consum din import. În acelaşi timp, guvernele celor două ţări vor fi puse sub presiune pentru a-şi majora cheltuielile pentru sănătate, pensii dar şi pentru salarii", menţionează BBC.

În opinia autorului, întrebarea esenţială este cât de repede vor trece guvernele la cheltuieli publice, în condiţiile în care sunt puţine căi de a genera venituri suplimentare: "Taxele sunt o problemă sensibilă, mai ales că România a optat pentru cota unică de 16%. Împrumuturi masive şi pompate în economie, vor determina resurecţia inflaţiei, mărirea dobânzilor şi încetinirea creşterii economice".

În acelaşi timp analiştii au avertizat că salariile mari din cele două ţări ar putea determina marile firme să se orienteze pentru investiţii în alte ţări, iar armonizarea cu reglementările UE ar putea mări birocraţia şi obstrucţiona dezvoltarea.