Capacitatea de absorţie de noi state membre a Uniunii Europene se reactivează. Miniştri de Externe din statele membre UE, reuniţi zilele acestea la Viena, au decis să reactiveze acest criteriu de aderare, stabilit la Copenhaga în 1993, dar care nu a fost folosit niciodată până acum.

Oficialii europeni speră ca, prin folosirea criteriului de absorţie, Uniunea să treacă de criza constituţională provocată de respingerea tratatului în ţări ca Franţa şi Olanda. Până în acest moment, nu s-a pus problema capacităţii organismului de a primi noi state.

Însă, după aderarea celor 10 în mai 2004, şi în condiţiile integrării României şi Bulgariei, numeroşi oficiali europeni şi-ai exprimat îngrijorarea că Uniunea Europeană a devenit o structură fără fond, nevoită să facă faţă unor crize majore. Singura soluţie pentru a ieşi din această situaţie, aprobată în unanimitate, este adoptarea Constituţiei şi o analiză mai minuţioasă a candidaţilor la aderare astfel încât nou-veniţii să nu mai creeze probleme de fond.

Miniştrii de Externe ai statelor UE au decis la Viena să păstreze cele trei criterii principale de aderare de la Copenhaga: politic, economic şi legislativ-european. Criteriul de absorţie, care nu se va aplica statelor candidate ci Uniunii Europene în sine, va trebui să primeze. De altfel, în ultima perioadă, comisarul pentru Extindere, Olli Rehn, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, au afirmat că, după integrarea României şi Bulgariei, Uniunea va lua o pauză până în 2009. Cei doi oficiali au precizat că trebuie să folosească intervalul 2006-2009 ca să-şi consolideze instituţiile şi ca să convingă opinia publică de beneficiile pe care le-ar aduce noile state.