În tunelul de 27 de kilometri, oamenii de ştiinţă vor efectua o serie de experimente cu fascicule de protoni, care vor atinge o viteză apropiată de cea a luminii. Primul experiment se va încheia în luna noiembrie şi le va permite oamenilor de ştiinţă să înţeleagă secretele Universului.
"LHC a fost conceput pentru a ne schimba în mod radical viziunea asupra Universului", a spus directorul general al CERN, Robert Aymar. "Orice descoperiri ar aduce, modul cum înţelege omenirea originile lumii noastre se va îmbogăţi foarte mult", a explicat acesta.
Realitatea TV are o echipă specială care urmăreşte experimentul de la Geneva şi vă vom ţine la curent, clipă de clipă, cu ce se va întâmpla în uriaşul accelerator.
După o scurtă şedinţă de planificare, la sediul Centrului European pentru Cercetări Nucleare, în accelerator a fost lansat primul fascicul de protoni cu o viteză de aproape 300.000 de kilometri pe secundă care sunt ghidaţi cu ajutorul a 9.300 de magneţi montaţi în interiorul tunelului. Acest fascicul va parcurge întregul circuit al acceleratorului Large Hadron Collider în prima zi a experimentului.
REALITATEA.NET - Cel mai mare experiment ştiinţific din istoria omenirii se desfăşoară astăzi la Geneva - VEZI IMAGINI LIVE. Cum comentaţi experimentul mileniului?
Experimentul este urmărit de o armată de specialişti care veghează la buna desfăşurare a acestuia, pentru a preveni o eventuală defecţiune. Deoarece nu există garanţii că această primă fază a experimentului se va încheia cu succes astăzi, peste câteva zile va fi lansat al doilea fascicul de protoni.
Primele ciocniri dintre particulele de protoni vor avea loc peste câteva săptămâni
Coliziunile dintre particulele care vin din sensuri opuse vor avea loc peste aproape opt săptămâni. Se va ajunge astfel la câteva sute de milioane de coliziuni pe secundă, cu degajarea unor sarcini de sute de mii de miliarde de volţi, dar a căror energie nu va fi mai puternică decât o înţepătură de ţânţar. Acest moment este cel care a născut speculaţiile legate de un eventual sfârşit al lumii, posibilitate dezminţită categoric de mulţi oameni de ştiinţă. Acceleratorul va fi repus în funcţiune anul viitor.
Informaţiile colectate în cursul acestui experiment vor fi analizate, timp de câţiva ani, de peste 9.000 de cercetători. Experimentul, a cărui construcţie a costat circa trei miliarde de euro, este localizat la 100 de metri în subteran, la graniţa dintre Franţa şi Elveţia. El constă într-un accelerator de particule (Large Hadron Collider) menit să recreeze condiţiile ce existau la o fracţiune de secundă după naşterea universului. Însă odată pornit, experimentul ar putea genera mai multe găuri negre de mici dimensiuni, se tem oamenii de ştiinţă, potrivit Daily Mail. La acest proiect, care durează mai bine de 10 ani, participă 10.000 de savanţi din peste 70 de ţări. Printre ei sunt şi peste 100 de români. Otto Rossler, unul dintre cercetătorii ce încearcă să oprească desfăşurarea experimentului, susţine că în patru ani una dintre aceste potenţiale găuri negre ar putea ajunge la o asemenea dimensiune încât ar putea absorbi Pământul. Rossler face parte dintr-un grup ce a atacat proiectul la Curtea Europeană a Drepturilor Omului argumentând că experimentul încalcă dreptul fundamental al omului la viaţă. Totuşi, sunt slabe şansele ca momentul apropiat de punere în funcţiune a "maşinii timpului" să fie amânat, în ciuda faptului că Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) a admis că proiectul va crea găuri negre. CERN nu le consideră periculoase, explică Rossler.
Supraveghetorii experimentului resping aceste speculaţii. Un raport dat publicităţii în prima parte a anului dădea asigurări că experimentul nu implică riscuri pentru populaţie.
"De-a lungul a miliarde de ani, natura a generat pe Pământ coliziuni între particule cât un milion de astfel de experimente - şi planeta continuă să existe", se arată în raport. Mai mult, durata de viaţă a găurilor negre de mici dimensiuni este "foarte scurtă", adaugă documentul.
Strategy & Technology PUBLYO
Marketing & Sales Q2M