Europenii au început luni marea târguială pentru salvarea planetei şi a propriei industrii

"Pachetul în forma sa actuală este nu este în interesul nostru. Este inacceptabil. Are nevoie de schimbări profunde", a spus ministrul mediului, Stefania Prestigiacomo, lăsând să se înţeleagă care va fi tonul discuţiilor cu omologii săi europeni. "Nu suntem singurii cu această poziţie, se ştie acest lucru", a subliniat ea. "Sperăm că acum va începe un proces adevărat de negocieri", a insistat ministrul italian.

Această mare târguială a europenilor suscită temeri. Înaltul responsabil pentru combaterea încălzirii climatice al Naţiunilor Unite, Yvo De Boer, se teme că europenii vor renunţa la ideea de a da un exemplu în acest dosar, după tensiunile constatate între cele 27 de state membre la ultimul summit.

"Ideea era ca UE să fie în măsură să spună în decembrie: 'Iată cum vom ajunge să emitem cu 20% mai puţin' gaz cu efect de seră. Dacă decizia nu va fi luată, se va rata acest termen", a apreciat el vineri. 

"Dacă nu reuşim, negocierile internaţionale asupra climei vor fi grav compromise", a confirmat ministrul german al mediului, Sigmar Gabriel, la sosirea la Luxemburg. Însă "Germania are poziţia cea mai dură", potrivit unei surse europene.

Măsura cea mai controversată a planului de acţiune este propunerea de a tranzacţiona fiecare tonă de CO2 emisă de industria grea începând din 1 ianuarie 2013 şi de a consacra fondurile astfel obţinute tranziţiei spre o energie curată. In prezent, industria grea este responsabilă pentru 40% din cele 2,2 miliarde de tone de CO2 emise anual de Uniunea Europeană.

Ministrul german al mediului a repetat cererile ţării sale, care doreşte gratuitate totală pentru emisiile de CO2 pentru sectoarele oţelului, chimiei, cimentului şi varului. Ori aceste patru sectoare reprezintă 67% din emisiile germane de CO2. Germania, sprijinită de Austria, cere pe de altă parte ca celelalte sectoare industriale consumatoare de energie - hârtie, sticlă, beton - să nu îşi tranzacţioneze decât cel mult 20% din emisii.

În schimb, Germania acceptă aplicarea integrală a principiului "cine poluează plăteşte" din 2013 pentru producătorii de electricitate, ceea ce pune însă probleme în cazul altor opt ţări. Polonia, Cehia, Estonia, Lituania, Cipru, Malta, Italia şi într-o anume măsură Ungaria "cer derogări" pentru centralele lor, afirmă surse europene.

În timpul reuniunii, miniştrii urmau să pregătească o poziţie comună a UE pentru conferinţa internaţională ONU despre climat. Conferinţa, la care vor participa reprezentanţii a 190 de ţări, va avea loc între 1 şi 12 decembrie la Poznan, Polonia, şi va coincide cu summitul european din 11-12 decembrie de la Bruxelles.

UE şi-a fixat ca obiective pentru 2020 reducerea cu 20% a emisiilor de gaze de seră, acoperirea a 20% din consum din surse de energie regenerabile şi economii de energie de 20%. Angajamentul a fost reafirmat la summitul de săptămâna trecută, dar şefii de stat şi de guvern au renunţat, în concluziile lor, la orice referire la "parametrii fundamentali" ai planului de acţiuni. Aceşti parametri prevăd ca europenii să îşi oblige industria grea să îşi reducă cu 21% emisiile de CO2 faţă de nivelul din 2005. Iar fiecare ţară să aibă obiective naţionale vizând reducerea cu 10% a emisiilor de gaze de seră ale transporturilor, agriculturii, încălzirii centrale şi tratării deşeurilor.

Parlamentul European este, ca şi ţările membre şi Comisia, implicat în procesul de negociere. Legislativul european îşi va da acordul pentru aranjamentele găsite în 27.