Parlamentarii români condiţionează Germania pentru Schengen

În dezbaterea Parlamentului se află un proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispoziţiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles, la 23 iunie 2010. Prevederile acestuia vizează o derogare pentru Germania în privinţa numărului de eurodeputaţi. Mai precis, în urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost aleşi un număr de 99 de europarlamentari, în timp ce Tratatul de la Lisabona prevede că numărul maxim, care revine Germaniei, nu poate depăşi 96. Pentru ca Germania să poată menţine cele 99 de locuri din PE este nevoie de o modificare a Tratatului de la Lisabona de către toate statele membre UE.

Potrivit unor surse parlamentare, această derogare a provocat discuţii tensionate în cadrul comisiilor ele, mai ales că şedinţa desfăşurată la sfârşitul lui decembrie a avut loc după aflarea ştirii privind scrisoarea miniştrilor francez şi olandez Brice Hortefeux şi Thomas de Maiziere adresată comisarului  pentru Afaceri Interne în Comisia Europeană, Cecilia Malmstrom, prin care cei doi cereau oficial amânarea aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Preşedintele Comisiei pentru politică externă din Camera Deputaţilor, Attila Korodi, a confirmat într-o declaraţie pentru NewsIn că ratificarea derogării prin care Germania îşi menţine numărul de eurodeputaţi a stârnit recent reacţii dure printre parlamentarii români, având în vedere recenta poziţie a acestui stat privind aderarea la Schengen.

"A fost o şedinţă comună a celor două comisii de politică externă în care aveam sarcina de a da un aviz pe un act normativ care tocmai aproba ca până la următoarele alegeri europarlamentare Germania să aibă acea derogare cât să menţină în continuare 99 de europarlamentari, şi nu 96 cât spune Tratatul de la Lisabona. A fost o discuţie, dar până la urmă am rămas ca să analizăm acea situaţie pentru că foarte mulţi senatori şi deputaţi pur şi simplu şi-au pus întrebarea dacă noi întotdeauna suntem somaţi să ne conformăm unor regulamente de ce de exemplu în cazul acesta Germania poate să aibă o derogare fără nicio problemă", a explicat Korodi.

"A fost o discuţie a membrilor Comisiei de politică externă a cărei aviz contează foarte mult, că dacă iese cu un aviz negativ va fi foarte complicat. Pentru că a fost o majoritate foarte importantă care a spus că nu poate să fie de acord în condiţiile actuale (poziţia Germaniei privind aderarea României la spaţiul Schengen - n.r.), am stabilit că ne aşezăm la masa discuţiilor în prima săptămână din februarie", a spus preşedintele Comisiei de politică externă din Cameră.

Korodi a accentuat că, în discuţiile din Comisie, care au avut loc cu câteva zile înaintea Crăciuniului, subiectul a stârnit reacţii de nemulţumire. "Au fost discuţii foarte dure, am spus să mai amânăm o lună ca să vedem situaţia. Dar principiul acesta a fost: de ce noi trebuie să ne conformăm la toate şi marile puteri... Germania are derogare imediată pe tema aceasta", a afirmat deputatul UDMR.

Attila Korodi a precizat că la şedinţă a participat, din partea Ministerului de Externe, un director general responsabil de problematica europeană "care a prezentat conţinutul, a prezentat că e o poziţie de adoptare", dar a adăugat că Ministerul "nu a abordat politic" subiectul, ci doar în Comisie "a fost o discuţie totalmente politică".

Discuţiile critice au fost confirmate şi de preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlăţean.
"Vă confirm că a existat o dezbatere în cadrul comisiilor care a pus în evidenţă o problemă de principiu legată de faptul că prin ratificarea protocolului se acordă o derogare pentru Germania de la numărul stabilit pentru această ţară a numărului de europarlamentari prin tratatul de la Lisabona. De altfel, Germania a solicitat şi la nivelul Consiliului European înainte de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona un acord din partea statelor membre pentru a obţine această derogare", a spus Corlăţean.  "Germania a obţinut la alegerile (din 2009) 99 de europarlamentari, număr permis în baza tratatelor mai vechi ale UE. Prin Tratatul de la Lisabona, care a intrat în vigoare în 2010, ei au pierdut trei mandate şi aveau nevoie de o derogare pentru a-şi menţine în actuala Legislatură a PE cele trei mandate, pentru că altfel ar fi fost o discuţie la ei pe plan naţional cine trebuie să părăsească scena şi pe ce criterii", a declarat pentru NewsIn senatorul PSD.

"Discuţiile din Comisii au fost de principiu, adică de ce statele mijlocii şi mici sunt obligate să respecte toate regulile, iar statele mari recurg la derogări, care sunt şi acceptate. Eu am propus, pentru a evita un aviz negativ, în contextul tensiunilor provocate de poziţia Franţei, Olandei şi Germaniei privind aderarea la spaţiul Schengen, să amânăm această discuţie până la noua sesiune parlamentară, în februarie. Când ne vom întâlni, vom avea o nouă dezbatere şi vom cântări cu atenţie şi juridic şi politic. Sigur, e doar un aviz, nu un raport, dar e un semnal politic pe care îl dăm", a conchis el.

Potrivit unor surse din comisii, discuţiile ar fi fost într-adevăr tensionate.  "Reprezentanţii puterii au venit nervoşi la şedinţă şi au propus chiar să redactăm o declaraţie a comisiilor în care să criticăm poziţia celor doi miniştri, dar s-a renunţat la idee, deoarece a primat argumentul că nu Parlamentul român trebuie să reacţioneze, potrivit uzuanţelor, ci MAE şi că nu trebuie ca România să vină cu ameninţări", au declarat sursele citate.

Conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, numărul parlamentarilor europeni trebuie să se ridice la 751, numărul maxim per stat membru fiind de 96, iar cel minim, de 6. În prezent, Parlamentul European numără 736 de membri, având în vedere că alegerile care au avut loc în iunie 2009 s-au desfăşurat în baza prevederilor în vigoare la acel moment, ale Tratatului de la Nisa. În urma alegerilor din iunie 2009, din partea Germaniei au fost aleşi un număr de 99 de europarlamentari, în timp ce Tratatul de la Lisabona prevede că numărul maxim, care revine Germaniei, nu poate depăşi 96. În decembrie 2008, liderii europeni au agreat adoptarea unor măsuri tranzitorii suplimentare, pentru legislatura 2009-2014, care vizează creşterea numărului deputaţilor europeni de la 736, conform Tratatului de la Nisa, la 754.

Astfel, Parlamentul României este chemat să ratifice un protocol de amendare, pentru creşterea numărului de eurodeputaţi de la 736 la 754 (751 conform Tratatului de la Lisabona plus cei trei europarlamentari germani deja aleşi, al căror mandat nu poate fi întrerupt). Ulterior, începând cu legislatura viitoare, numărul maxim de europarlamentari va reveni la 751.

Prin creşterea numărului de parlamentari europeni, 12 state membre vor beneficia de un număr suplimentar de reprezentanţi, astfel: Spania va primi 4 mandate suplimentare, Franţa, Suedia şi Austria vor primi câte 2 mandate fiecare, Marea Britanie, Italia, Polonia, Olanda, Bulgaria, Letonia, Slovenia şi Malta, câte 1 mandat.

Derogarea temporară de la numărul maxim de 751 de europarlamentari la 754 reprezintă o modificare a dreptului primar european şi presupune adoptarea unui act cu forţă juridică egală prin care să se modifice dispoziţiile Protocolului nr. 36 anexat Tratatelor. Acest nou Protocol, după ce va fi ratificat în toate statele membre, va fi anexat Tratatelor în vigoare.

Articolul 2 al Protocolului arată că, pentru a intra în vigoare, acesta trebuie ratificat de către toate statele semnatare.
Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaţilor la mijlocul lunii decembrie 2010 şi a fost trimis pentru raport la comisiile juridice şi la cea pentru afaceri europene, având termen 11 februarie 2011. Comisiile pentru politică externă trebuie să dea doar aviz, termenul limită, de 27 decembrie 2010, expirând.

Potrivit Consiliului Legislativ, legea ar urma să fie adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.